Mircea Coșea: Vin vremuri grele... românii vor trăi pentru a-și plăti facturile! Video

Profesorul universitar Mircea Coșea a declarat în exclusivitate pentru cotidianul Replica de Constanța că greșeala conceptuală a guvernului poate fi explicată doar prin două ipoteze: fie lipsă totală de pregătire și experiență a celor aflați la conducere, fie urmărirea unui scop ascuns – acela de a coborî nivelul economiei românești până la recesiune sau incapacitate de plată, pentru a justifica o „salvare” prin metode păguboase, precum vânzarea activelor statului sub forma listărilor la bursă. Mircea Coșea a mai spus că România nu are o strategie dar mai ales că nu este guvernată. Analistul economic cu o vastă experiență profesională a mai spus că astăzi România nu este guvernată. Mircea Coșea a explicat faptul că nimeni nu înțelege ce problemă gravă va crea Guvernul Bolojan prin măsurile pe care le ia. Șomajul. Profesorul Mircea Coșea mai spune că sfârșitul de an ne va aduce multe provocări, el fiind îngrijorat de capacitatea românului de adaptare.

Robert Nenciu, Mircea Coșea

Soluțiile reale pentru redresarea României, nu ce propune Guvernul Bolojan

Situația a Românie este din ce în ce mai șubredă. Profesorul universitar dr. Mircea Coșea spune că nicăieri în această lume problemele bugetare sau economice nu au fost rezolvate cu măsuri de austeritate. Coșea mai spune că astăzi, Guvernul condus de Ilie Bolojan face exact invers față de ceea ce ar trebui să facă în realitate. El a prezentat câteva soluții reale și rapide pe care Guvernul ar fi trebuit să le ia imediat.

”O întrebare extraordinar de bună și cred că este una care ar trebui să fie înțeleasă și de cei care ne guvernează. Ceea ce au început să facă, după părerea mea, seamănă mai mult cu o abordare greșită a unei crize bugetare, sau cel puțin așa s-a spus, deși ulterior au apărut opinii diferite. Fostul prim-ministru, de pildă, susține altceva. Cert este că România a avut un deficit mare, iar un deficit bugetar înseamnă o criză bugetară. Nu e ceva rar, se întâlnește în multe state, iar soluțiile sunt cunoscute.

Prima soluție, practicată și astăzi de țări importante precum Germania, Ungaria, Polonia, Spania sau Italia, este reducerea presiunii fiscale asupra mediului de afaceri și asupra economiei reale. Aceasta poate produce valoare și implicit venituri la buget.

A doua soluție este un program de relansare a investițiilor, pentru că investițiile creează locuri de muncă, iar locurile de muncă produc valoare adăugată.

A treia soluție este reducerea cheltuielilor bugetare, dar într-o schemă bine gândită și eșalonată pe câțiva ani, pentru că nu se poate realiza imediat.

Video 1:

A patra soluție este atragerea de fonduri externe, în special pentru România, fonduri comunitare.

Din păcate, guvernarea actuală a acționat invers: nu a aplicat niciuna dintre aceste soluții. A crescut presiunea pe mediul de afaceri, a redus veniturile populației – ceea ce a dus la scăderea consumului, factor esențial pentru creștere. A alimentat inflația, care umflă artificial bugetul, dar într-un mod nesănătos. Și, cel mai grav, nu are un plan de relansare economică prin investiții, dimpotrivă: a redus investițiile. Mai mult, România nu accesează fonduri europene, ci pierde fonduri comunitare, după cum a declarat chiar ministrul de resort.

Astfel, situația actuală este foarte proastă. Greșeala conceptuală a guvernului poate fi explicată doar prin două ipoteze: fie lipsă totală de pregătire și experiență a celor aflați la conducere, fie urmărirea unui scop ascuns – acela de a coborî nivelul economiei românești până la recesiune sau incapacitate de plată, pentru a justifica o „salvare” prin metode păguboase, precum vânzarea activelor statului sub forma listărilor la bursă.

O altă soluție ar fi apelul la FMI și UE, dar aceștia se comportă ca niște contabili foarte stricți: cer garanții și impun măsuri dure, fără a gândi în termeni de dezvoltare pe termen lung. În final, garanțiile nu sunt altceva decât activele statului – în special din domeniul energiei (hidroenergie, resurse rare, minerale, terenuri agricole), care riscă să fie vândute.

Suntem, așadar, într-o situație periculoasă, nu pentru că am fi atacați din exterior, ci pentru că lipsesc predictibilitatea, deciziile ferme și logica economică. Această incertitudine poate genera orice scenariu, inclusiv destabilizare politică, ceea ce ar fi catastrofal în această perioadă”, a declarat profesorul Mircea Coșea.

Mircea Coșea

România nu contează pe plan extern

”Pe plan extern, România aproape că nu mai contează: nu are strategie, nu este chemată la masa deciziilor, nu reprezintă nimic în plan diplomatic. În interior, Parlamentul e preocupat doar de jocuri politice primitive.

Ca să fiu foarte sincer: după o experiență de o viață – am 83 de ani, am lucrat atât în țară, cât și în străinătate, am ocupat funcții importante – pot spune că mă tem de viitor. Și nu pentru mine, ci pentru generațiile tinere. România nu are o strategie: nu știm unde vrem să ajungem în 3, 5 sau 10 ani. Nu știm ce vrea guvernul, ce vrea Parlamentul. Această lipsă de viziune mă îngrijorează profund”, a mai spus Coșea.

România abandonată și hăituită

”Îmi place cum gândiți. Termenul este foarte frumos. România nu este guvernată, este abandonată. Nu este guvernată în sensul adevărat al cuvântului. Guvernul ar trebui să fie o instituție care apără populația și viitorul țării, nu care o atacă. Din acest punct de vedere, România nu este guvernată, ci hăituită.

Da, este hăituită pentru că suntem presați în principal de niște teme și de niște frici. Frica înseamnă lipsă de viitor. Nu știi ce se va întâmpla, nu știi cum să acționezi, nu ai posibilitatea unor investiții care să-ți reglementeze viața – la nivel individual sau de firmă. Am avut o perioadă în care am crezut, până la celebrele alegeri, că intrăm în lumea europeană. Nu că vom trăi mai bine doar mâncând mai bine, ci că vom trăi mai bine în sensul profund: prin valori europene.

Ce înseamnă să trăiești mai bine? Înseamnă să ai bani să mergi la teatru, să-ți cumperi cărți, să mergi într-o excursie, să fii în pas cu moda, să-ți permiți o pereche de pantofi de calitate, să-ți cumperi un calculator. Atunci chiar am crezut că trăim așa. Dar, deodată, totul s-a prăbușit. Puterea de cumpărare a românilor a scăzut dramatic.

Odată ce au fost reduse pensiile – pentru că nu au fost doar înghețate, ci efectiv tăiate – și s-a introdus impozitarea, guvernul a ajuns să considere că o pensie de 3.000 de lei înseamnă „bogăție”. Peste acest prag, oamenii sunt taxați suplimentar. În același timp, salariile au fost blocate.

Mai mult, există dovada clară că actualul guvern folosește inflația în favoarea sa. Nu face nimic ca să o reducă. Inflația e dăunătoare, dar ea alimentează artificial bugetul: prețurile cresc, tarifele cresc, facturile cresc, dar și veniturile statului par mai mari. Se estimează că România ar putea avea până la sfârșitul anului o inflație de 8–10%, ceea ce ar putea duce rapid la o explozie de 30–40%”, a explicat Mircea Coșea.

Șomajul, componentă pe care nimeni nu o ia în seamă și care va crea probleme serioase

”Consecința directă este că mulți oameni nu mai fac față cheltuielilor, iar firmele nu își mai pot onora obligațiile. Astfel apare fenomenul cel mai grav: șomajul. România nu s-a confruntat până acum la scară mare cu șomajul, dar iată că el devine realitate.

Guvernul pare să creadă că cei disponibilizați se vor muta rapid în mediul privat. Dar mediul privat nu are nevoie de oameni, fiind și el în prag de faliment. O astfel de tranziție ar presupune trei factori esențiali:

Recalificarea – care la noi lipsește.

Timpul de tranziție – care nu este prevăzut.

Resurse financiare – de care nu dispunem.

În loc să construiască soluții reale, guvernul aplică măsuri arbitrare: „dăm afară 20%, 40 de mii de oameni” – simple cifre scoase din pix.

Cine are interesul ca România să își vândă pe bucăți patrimoniul?

La toate acestea se adaugă problema listării la bursă a activelor statului. Oficial, ni se spune că este vorba doar de pachete minoritare, dar chiar și acestea reprezintă o breșă în capitalul național. România nu are capital autohton suficient pentru a contrabalansa, astfel că aceste pachete vor fi cumpărate de fonduri străine.

Deja vedem investiții suspecte: capitalul maghiar a intrat în România și a cumpărat producția de lapte, a primit saline după falimentul „Pride”, investește în vestul țării în obiective turistice, sportive și culturale și negociază preluarea unei bănci.

Dacă ne uităm la istoricul capitalului maghiar în Europa, observăm o legătură cu interesele rusești. Practic, rușii, prin interpuși, ajung să dețină părți importante din economia României.

Toate acestea nu mai par simple erori de guvernare, ci un program bine gândit și asumat, menit să ducă România la vânzarea ultimelor sale resurse strategice.

Câteodată chiar și capital occidental – francez și nu numai – intră în România prin această vânzare de capital „minoritar”. Poate vi se pare că ceea ce spun este naționalist sau exagerat. Nu, este un calcul economic bazat pe realitate, pe ceea ce s-a întâmplat în alte țări și pe ceea ce se întâmplă acum în lume”, a spus Mircea Coșea.

Robert Nenciu, Mircea Coșea

Există pericol rusesc pentru România dar nu cu tancuri și drone

”Dacă există un pericol rusesc pentru România, el nu este cu tancuri și drone. Rușii sunt deja în România prin capital, mascați sub diferite forme: energie, oțel, aluminiu și alte resurse deținute sub alte denumiri. Nu mai au nevoie de războaie clasice.

Războaiele moderne sunt conduse de inteligență artificială, dar și de capital. Iar capitalul conduce economia. Dacă acesta nu mai este național, poate face orice. Marile companii aleg președinții, pun în mișcare partidele, subvenționează candidații. Ele conduc lumea.

Deci, în acest moment, există un pericol pe care mulți nici nu-l iau în seamă. Poate ceea ce spun pare exagerat sau depășit. Dar, la finalul carierei mele, am datoria să spun că economia României este subminată prin pătrunderea capitalului rusesc, sub multe forme și prin intermediari multipli.

Video 2:

Presa internațională a arătat deja că statul rus a inventat „oligarhii” ca instrumente pentru investiții externe. Rușii dețin terenuri în Franța (Coasta de Azur), Italia, Spania, Marea Britanie. Capitalul rusesc este o armă strategică. Dacă nu îl contracarăm prin forța capitalului românesc, suntem vulnerabili.

Însă capitalul românesc este subminat zilnic. Impozitarea pe cifra de afaceri lovește nu doar marile companii, ci și afacerile românești care mai există. Astfel, România rămâne dezarmată economic. Și atunci, ce rost mai are să cumpărăm câteva tancuri, tunuri sau două nave din Turcia pentru a apăra Marea Neagră, dacă nu mai controlăm economia? Cine controlează? Capitalul. Capitalul este forța economiei moderne”, a afirmat Coșea.

Ceea ce se întâmplă în Franța se va răsfrânge și asupra României

”Sunt două lucruri esențiale: Austeritatea este criticată de mari economiști, inclusiv laureați ai Premiului Nobel, de la Krugman la Stiglitz, ca fiind neproductivă. Austeritatea nu scoate o țară din criză, ci o adâncește, prin constrângeri și prin blocarea creșterii. Relansarea economică se face prin flexibilizarea fiscalității, nu prin austeritate.

Da, România va fi afectată. Economia noastră are o dependență excesivă de câteva țări vest-europene. În industrie, suntem în mare parte subcontractori. Produsele noastre – de la Dacia la alte bunuri – sunt realizate pe baza contractelor cu firme străine. Dacă acestea schimbă direcția (spre automobile electrice, de exemplu), România rămâne descoperită.

Deci nu suntem stăpâni pe propria situație doar pentru că avem Renault sau Ford în România. De fapt, noi depindem de comenzile lor. Orice „strănut” în Germania produce o „pneumonie” în România, cum spune presa.

Acest lucru se vede în statisticile recente: creșterea economică este aproape inexistentă, stagnăm, iar industria a avut chiar o contribuție negativă. De ce? Pentru că nu avem comenzi. Și atunci apare întrebarea: pentru cine mai producem? Pentru piața internă?

Nu, este prea puțin. Desigur că ceea ce se întâmplă în alte țări ne afectează. Noi nu am procedat precum alte state – și aici citez în primul rând Polonia, un exemplu de succes extraordinar, dar și Ungaria, țările baltice, Croația, Slovenia. România nu a făcut o deschidere extracomunitară în politica sa externă economică.

Polonia și Ungaria au relații importante cu China, cu zona Pacificului, cu Asia. Au atras investiții serioase, chiar dacă există și o anumită influență ideologică. Noi nu avem astfel de relații. Recentul scandal, în care doi foști prim-miniștri au participat la o întâlnire privată cu reprezentanți chinezi, arată cât de nepregătiți suntem să tratăm aceste relații la nivel oficial.

Totuși, China este a doua putere mondială. Nu o poți ignora, nu poți trece peste ea, nu poți spune că „nu contează”. Uitați-vă în casele dumneavoastră: jumătate dintre obiecte – de la o farfurie până la aragaz sau frigider – sunt produse în China. Și nu mai vorbim de industria grea. Cum să o omiți?

Această dependență exclusivă de Vest, fără o deschidere către alte zone, ne va costa. Crizele de acolo se vor transmite direct la noi, pentru că nu avem o strategie diversificată de relații economice. Între timp, în loc să discutăm despre marile schimbări geopolitice și economice, noi ne pierdem în probleme mărunte, provinciale – precum discuții sterile despre moțiuni și scandaluri mărunte.

Trebuie să trecem la marea politică. Dar aici apare întrebarea: avem oameni pentru marea politică? Avem oameni de stat capabili să impună un punct de vedere la masa europeană? Din păcate, răspunsul pare să fie negativ”, potrivit lui Mircea Coșea.

Unde ne va găsi sfârșitul anului 2025?

”Nu va fi un dezastru total, dar va fi mai greu decât acum. Puterea de cumpărare va continua să scadă din cauza inflației. În plus, vor apărea două mari probleme: Prețurile enorme la energie. Fără producție internă, cu minele de cărbune închise prematur încă din 2018, românii riscă să intre într-o „epocă de piatră modernă”: calorifere închise, frigidere scoase din priză, viață redusă la minim doar pentru a plăti facturile. Mulți nu vor reuși și se va ajunge la blocaje sociale. Guvernul promite măsuri, dar ele nu au fundament, atâta timp cât nu există producție internă.

Șomajul. Oamenii nu sunt obișnuiți să economisească sau să își planifice viața pe termen lung. Odată cu creșterea șomajului, calitatea vieții va scădea drastic. Oamenii își vor reduce existența la strictul necesar: mâncare, de multe ori de slabă calitate.

În aceste condiții, tinerii vor continua să plece, în număr și mai mare, pentru că nu vor vedea viitor în România. În plus, măsurile actuale lovesc direct în două domenii esențiale – educația și medicina – ceea ce va agrava lipsa de personal calificat.

Totuși, nu vom muri de foame. De ce? Pentru că românii au o caracteristică aparte: puterea de adaptare. Noi nu protestăm ca alții, nu ieșim în stradă imediat, ci ne adaptăm. Supraviețuim. Problema este că supraviețuirea nu înseamnă viață.

Boala României este aceasta: nu trăim cu adevărat, ci doar supraviețuim. Ne mulțumim cu puțin, cu „lasă că e bine și așa, să nu fie mai rău”. În felul acesta, statul român intră în disoluție, pentru că cetățenii și-au pierdut încrederea în instituțiile sale și se descurcă pe cont propriu. Un stat rupt de propriul popor nu poate duce la nimic bun”, a afirmat Mircea Coșea.

Mai jos puteți urmări interviul integral:

Video 3:

.