Motivarea instanței, în cazul deciziei de arestare a lui Călin Georgescu. Care a fost cel mai important argument

Judecătorii explică de ce au decis să îl aresteze preventiv pe Călin Georgescu, după ce inițial acesta a fost eliberat pe control judiciar în dosarul în care este acuzat că ar fi promis unui om de afaceri contracte contra unor sume de bani.

Călin Georgescu

Miercuri, Curtea de Apel a emis decizia instanței cu privire la arestarea preventivă a lui Călin Georgescu, fostul candidat la prezidențiale. Motivarea a fost obținută de Mediafax,

Ce spun judecătorii

Curtea de Apel București arată, în motivarea deciziei prin care a dispus arestarea preventivă a lui Călin Georgescu, că există probe care conturează, în opinia majorității completului, un risc concret ca fostul candidat la Președinție să se sustragă anchetei. Printre elementele invocate se numără discuții despre o locuință în Italia, obținerea azilului politic, contacte care l-ar fi putut ajuta să se stabilească în străinătate, documente cu aparență diplomatică și echipamente de bruiaj.

Ionel Rusen

Care a fost cel mai important argument

Unul dintre cele mai importante argumente îl reprezintă o discuție confidențială dintre Călin Georgescu și Ionel Rusen. Potrivit instanței, Georgescu îi cerea acestuia să găsească un imobil în Italia care să fie „securizat” și să „intre sub incidența legii italiene”, potrivit motivării Curții de Apel București.

În aceeași conversație apar formulările „să ia copiii și gata”, „sigur, oamenii mei” și, potrivit motivării, expresia: „important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle”.

Georgescu căuta să ceară azil politic

Instanța mai arată că, în mai 2025, Georgescu i-ar fi solicitat lui Rusen să facă demersuri pentru obținerea unui azil politic, atât pentru el, cât și pentru persoane care îl sprijină. În discuție ar fi fost invocate inclusiv relații în Italia și un fost procuror care ar fi putut ajuta în procedură.

La dosar au fost avute în vedere și echipamentele de bruiaj găsite în autoturismul folosit de Georgescu, precum și documente cu mențiunile „Diplomatic Passport – Order of Malta” și „Diplomatic Id”, emise pe numele său. Instanța amintește că Ordinul Suveran Militar de Malta a transmis că Georgescu nu este membru și că instituția nu a emis documentul respectiv.

Majoritatea completului apreciază că toate aceste elemente, privite împreună, depășesc ipoteza susținută de apărare potrivit căreia Georgescu ar fi dorit doar să cumpere o locuință în Italia.

Concluzia judecătorilor

Judecătorii concluzionează că riscul de sustragere și de influențare a bunei desfășurări a procesului penal este „actual”, invocând discuțiile despre plecarea din România, căutarea unei țări pentru azil, identificarea unei locuințe în Italia, documentele pentru deplasare și contactele din străinătate.

Majoritatea completului a apreciat, de asemenea, că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă „pericol concret pentru ordinea publică” și că o măsură mai blândă nu este suficientă. Instanța precizează însă că arestarea preventivă nu reprezintă o constatare a vinovăției, ci o măsură procesuală.

Decizia nu a fost însă unanimă. Judecătoarea Cristina Grecu a formulat opinie separată și a considerat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru arestarea preventivă. Magistratul a apreciat că intenția de a cumpăra o locuință în Italia și găsirea echipamentelor de bruiaj nu sunt suficiente, prin ele însele, pentru a demonstra un risc concret de fugă.

Curtea de Apel București a decis definitiv, pe 29 septembrie, arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen. Dosarul privește acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, într-un dosar cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro, citează stiripesurse.ro.