Noua Comisie Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, aprobată de Parlamentul European

Noua Comisie Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, a fost aprobată miercuri cu o largă majoritate de Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, informează agenţiile de presă internaţionale.

Viitorul executiv comunitar, al cărui mandat va începe la 1 decembrie 2019 şi se va încheia la 31 octombrie 2024, a fost învestit cu 461 de voturi 'pentru', 157 de voturi 'împotrivă' şi 89 de abţineri.

După ce ea însăşi a fost aleasă la limită în iulie, la o diferenţă de doar nouă voturi, Ursula von der Leyen a beneficiat de această dată de o marjă confortabilă, scrie AFP.

Grupurile politice care au votat pentru ea au avertizat-o totuşi că nu îi dau un "cec în alb", după cum a spus şeful liberalilor de la Renew Europe, Dacian Cioloş.

Votul pentru învestitură nu a fost secret, favorizând disciplina în cadrul grupurilor dintr-un Parlament European puternic reînnoit, mai fragmentat şi care şi-a arătat dinţii în timpul audierilor comisarilor.

Noul executiv european va avea un număr record de 12 femei, faţă de nouă în comisia la final de mandat a lui Jean-Claude Juncker.

"Mesajul meu este simplu: să începem să muncim", a declarat Ursula von der Leyen în discursul său de dinainte de vot. Intrarea în funcţiune a noii Comisii a fost întârziată cu o lună faţă de data iniţială, fiind prevăzută acum să aibă loc la 1 decembrie.

Între candidaţii de comisari respinşi - trei, o cifră fără precedent - un Brexit încă în aşteptare şi portofolii cu titulaturi controversate, naşterea echipei fostului ministru al apărării al Angelei Merkel a fost dificilă.

Exprimându-se pe rând în engleză, franceză şi germană, Ursula von der Leyen a prezentat miercuri portofoliile comisarilor, care o înconjurau în hemiciclul parlamentului de la Strasbourg.

Ea a pus accentul pe priorităţile sale pentru viitorii cinci ani, printre care sectorul digital şi lupta împotriva schimbării climatice, cu un pact verde sau "Green Deal" promis încă de la începutul mandatului său.

"Dacă ne facem bine treaba, Europa din 2050 va fi primul continent din lume neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon, va fi o putere de prim-plan în domeniul digital şi va rămâne economia care a reuşit cel mai bine să asigure echilibrul între piaţă şi social. Va fi lidera în rezolvarea marilor probleme mondiale", a declarat ea în încheierea discursului.

La final, o parte dintre eurodeputaţi au ovaţionat-o în picioare.

Germanul Manfred Weber, lider al celor 182 de aleşi din principalul grup politic (PPE, dreapta), i-a promis susţinerea sa compatrioatei sale din PPE, afirmând că Ursula von der Leyen, pentru a cărei funcţie a candidat şi el, a reuşit să iasă "dintr-o situaţie dificilă".

Cei 154 de eurodeputaţi social-democraţi au spus înainte de scrutin că vor vota "într-o foarte mare majoritate" în favoarea învestiturii, la fel ca şi cei 108 liberali din grupul Renew Europe.

Însă voci discordante s-au făcut auzite. Astfel, cei cinci eurodeputaţi socialişti francezi au anunţat că se vor abţine. "Nu semnăm cecuri în alb", dar "nici nu vom pleca la război", a explicat marţi eurodeputatul francez Raphael Glucksmann.

Ei s-au alăturat astfel poziţiei Verzilor, care au anunţat şi ei să se vor abţine, deşi cinci au votat până la urmă noua Comisie, iar nouă s-au pronunţat împotrivă.

Printre subiectele care au provocat nemulţumire au fost desemnarea drept comisar pentru extindere a unui ungar, Oliver Varhelyi, perceput de criticii săi drept un susţinător al poziţiilor anti-UE ale guvernului lui Viktor Orban, şi a francezului Thierry Breton, CEO la final de mandat al societăţii digitale Atos, drept comisar pentru piaţa unică şi sectorul digital.

"Conflictul de interese este inerent portofoliului dvs", a spus eurodeputata germană Ska Keller, adresându-i-se lui Breton şi adăugând că nu poate accepta aşa ceva în calitate de membră a grupului Verzilor.

Extrema stângă (GUE) şi extrema dreaptă au anunţat un vot împotrivă şi s-au ţinut de cuvânt. "Aţi promis orice oricui", a spus Martin Schirdewan, din grupul GUE, în timp ce eurodeputatul francez al RN (extrema dreaptă, ID) Jordan Bardella a vorbit despre o Comisie "în continuitatea celei precedente".

Noul executiv european va avea 26 de comisari plus preşedinta, dar nu şi un reprezentant britanic, deşi Regatul Unit este încă membru al UE, pe care ar urma să o părăsească la 31 ianuarie. Londra a refuzat să propună un nume de comisar înainte de alegerile de la 12 decembrie.

În această privinţă, Ursula von der Leyen a afirmat că, indiferent ce se va întâmpla, "legătura şi prietenia popoarelor noastre sunt indestructibile".

Chiar înainte de vot, Parlamentul European a ţinut un minut de reculegere în memoria celor 13 militari francezi ucişi în coliziunea a două elicoptere în Mali.

Lista viitorilor comisari europeni, validată luni şi de Consiliul Uniunii Europene, îi cuprinde pe Thierry Breton, Helena Dalli, Valdis Dombrovskis, Elisa Ferreira, Mariya Gabriel, Paolo Gentiloni, Johannes Hahn, Phil Hogan, Ylva Johansson, Věra Jourova, Stella Kyriakides, Janez Lenarcic, Didier Reynders, Margaritis Schinas, Nicolas Schmit, Maroš Šefcovic, Kadri Simson, Virginijus Sinkevicius, Dubravka Šuica, Frans Timmermans, Jutta Urpilainen, Adina Vălean, Olivér Varhelyi, Margrethe Vestager, Janusz Wojciechowski şi Josep Borrell Fontelles, acesta din urmă deţinând şi funcţia de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate.AGERPRES