O fi rău? Ce instituție de stat din Constanța își cheltuiește toți banii pe mașini și pe salariile angajaților
O fi rău? Ce instituție de stat din Constanța își cheltuiește toți banii pe mașini și pe salariile angajaților
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestAutoritatea Competentă pentru Reglementarea Operațiunilor Offshore la Marea Neagră (ACROPO) și-a cheltuit în 2025 aproape toți banii pe salariile și beneficiile angajaților, cu o medie de peste 17.000 lei net pe lună pentru fiecare salariat în parte. Agenția are o organigramă de maxim 54 de angajați, fără președintele și vicepreședintele instituției, iar la bugetul actualizat pentru anul trecut a raportat venituri de peste 13,3 milioane lei și cheltuieli de 12,4 milioane lei. Mare parte din bani vin din subvenții de la bugetul de stat, iar principala grijă a bugetarilor de la ACROPO a fost să-și cumpere anul trecut două SUV-uri, dacă tot e criză, iar Guvernul taie în carne vie pentru a face economii.
Autoritatea Competentă pentru Reglementarea Operațiunilor Offshore la Marea Neagră (ACROPO) este autoritatea guvernamentală care supervizează operațiunile petroliere offshore ale României și a devenit cunoscută mai ales pentru scandalurile create de șefii săi, dar și pentru faptul că toacă bani publici fără a contribui cu nimic vizibil la bunul mers al lucrurilor.
ACROPO a raportat pentru anul trecut venituri totale de 13.365.000 lei și cheltuieli de 12.430.000 lei, potrivit ultimului buget actualizat de venituri și cheltuieli. Conform execuției bugetare valabile la data de 31 decembrie 2025, veniturile s-au ridicat la 11.067.503, 2 lei, în timp ce cheltuielile totale s-au cifrat la 10.793.978,16 lei. Din totalul veniturilor declarate, 5.475.000 lei reprezintă subvenții de la bugetul de stat.
Peste 17.000 lei net cheltuiți pe lună în medie pentru fiecare angajat
La cheltuieli, 10.460.000 lei din toți banii ACROPO s-au dus pe cheltuieli de personal, iar din aceștia 8.131.367 lei au mers doar la salarii de bază. Ulterior, în bugetul actualizat în plină criză financiară, suma pentru salariile de bază a fost majorată până la 9.527.000 lei.
Potrivit propriei organigrame, agenția din Constanța are maxim 54 de angajați, fără a pune la socoteală președintele și vicepreședintele ACROPO. La cele peste 10 milioane cheltuite doar pe personal, rezultă în medie 17.000 lei în medie net pe lună pentru fiecare angajat.
În plus față de salariile de bază, ACROPO a cheltuit 399.200 lei pentru sporuri aferente condițiilor de muncă, 25.680 lei pentru alte sporuri, 79.872 lei pentru indemnizații plătite unor persoane din afara unității, 3.855,72 lei pentru drepturi de delegare și 1.620 lei pentru alte drepturi salariale.
Agenția a mai plătit, de asemenea, 115.428,36 lei pentru locuințele de serviciu ale unor angajați, precum și 193.389 lei contribuția asiguratorie pentru muncă.
La alte cheltuieli, pe lângă cele curente – din care merită amintită chiria de 709.742,66 lei – ACROPO a declarat achiziția prin procedură simplificată a două mașini SUV hibride, cu o valoare totală de 207.878 lei.
Droguri și mahala, la conducerea ACROPO
ACROPO este condusă de un Consiliu de Administrație a a cărei componență a fost stabilită încă din septembrie 2024: Dan Lucian Popovici (președinte al CA, care ocupă, de asemenea, și funcția de președinte al Autorității, cu rang de secretar de stat) și membrii Radu Nicolae Chiurtu, Costin Viorel Muscalu – ambii numiți de Ministerul Energiei, Natalia Căpățână și Iulian Bălteanu – numiți de Secretariatul General al Guvernului. Vicepreședinte este Florina Andreea Hlevca, fostă funcționară în Primăria Sectorului 1.
Șefii și angajații ACROPO nu și-au publicat nici acum declarațiile de avere pentru 2025 (cu excepția a trei membri CA), încălcând astfel, din nou, legea. Tocarea banilor publici pe salarii nu este singura ocupație a ACROPO.
Fostul vicepreședinte Răzvan Giucă a fost prins drogat la volan în 2022, iar vicepreședinta care i-a luat locul, pesedista Ancuța Felicia Dunca, s-a remarcat prin comportamentul de mahala pe care îl exhiba public. În mai 2024, de exemplu, binecrescuta Ancuța îi transmitea public mesajul „fu...-ți morții mă-tii scroafo“ lui Clotilde Armand.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
10.4° Constanța .jpg)

_page-0001.jpg)














