Obiective cu potenţial turistic din municipiul Constanţa, lăsate într-un con de umbră: strada Ştefan cel Mare, Gara şi Casa de Cultură
Obiective cu potenţial turistic din municipiul Constanţa, lăsate într-un con de umbră: strada Ştefan cel Mare, Gara şi Casa de Cultură
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestZona Gării Constanţa, strada Ştefan cel Mare şi Casa de Cultură a Sindicatelor sunt câteva dintre obiectivele din municipiul Constanţa spre care administraţia locală ar trebui să-şi îndrepte atenţia, cu prioritate, dacă se doreşte dezvoltarea turistică a oraşului. Strategia de dezvoltare şi promovare a turismului în Constanţa, pentru care autorităţile au plătit nu mai puţin de 85.000 de lei, arată că oraşul ar avea mult mai multe puncte de interes, nu doar staţiunea Mamaia, plajă şi cluburi.
Constanţa reprezintă un punct turistic important al României, astfel că una din preocupările principale trebuie să rămână amenajarea plajelor, dar şi accesul către plajă. Aceasta este una dintre ideile prezentate în Strategia de dezvoltare şi promovare a turismului în Constanţa, comandată de administraţia locală. În consecinţă, taluzul de pe toată lungimea plajelor Constanţei trebuie să fie amenajat.
“O problemă majoră pentru atractivitatea turistică şi percepţia urbană este reprezentată de lipsa amenajării taluzului pe toată lungimea plajelor Constanţei. În prezent, coborârea pe plajă se face din multiple puncte: strada Salonic, prelungirea Ion Raţiu, strada Turda, strada Renaşterii, prelungirea Bucovinei, strada Mihai Eminescu, pe poteci create organic, existând numai câteva trasee amenajate cu rampe sau scări. Potenţialul de belvedere al anumitor puncte, precum capetele de stradă (exemplu strada Patriei) sunt neutilizate, iar taluzul nu este amenajat sau întreţinut, pierzându-şi potenţialul de amenajare ca spaţiu de agrement umbrit, în vecinătatea plajei”, se arată în respectivul document.
Are Gara Constanţa „valenţe de poartă metropolitană”?
Muncipiul Constanţa are, însă, câteva obiective, ignorate în mod nedrept în ultimii zeci de ani. În primul rând, Gara CFR, punct de intrare în municipiu pentru cei care ajung pe litoral cu trenul. Iar realizatorii strategiei punctează un aspect bine ştiut de toţi locuitorii Constanţei: gara şi zona din jur nu arată precum cea dintr-un oraş european, cu valenţe de metropolă. Mizeria, înghesuiala, lipsa sistematizării, spaţiul verde neîngrijit toate contribuie la o primă impresie negativă.
De punctat că realizatorii strategiei susţin că Gara Constanţa are o configuraţie care se aseamănă cu cea a Gării Roma Termini. Puţin exagerat, din punctul nostru de vedere, dar până la urmă, este un ţel frumos!
„O zonă cu un nivel ridicat de complexitate este Piaţa Gării – Piaţa Victoriei, situată între Gara Constanţa şi Parcul Gării, ce se întinde de la strada Labirint (autogară) şi până la Şoseaua Mangaliei.
Gara nu este una de tip terminus, însă configuraţia formală a pieţei din faţa acesteia se aseamănă cu cea a Gării Roma Termini. Spaţiul are o importanţă capitală în peisajul turistic, fiind primul spaţiu perceput la intrarea în oraş, pentru cei care vizitează Constanţa cu trenul. Valenţele de poartă metropolitană nu sunt însă susţinute de aspectul şi serviciile prezentate în momentul de faţă în acest areat. Unul dintre motive este faptul că amprentele la sol ale funcţiunilor logistice sunt foarte ample: autogara, staţiile de autobuz, facilităţile de parcare păzită, spaţii reziduale/nefolosite, bucle de întoarcere pentru transportul public”, se descrie în strategie.
Cât priveşte propunerile pentru dezvoltarea zonei, se menţionează amenajarea unor căi de acces mai bune către parcul din apropiere. „Este necesară, cu prioritate, o mai bună conexiune a Gării cu Parcul Gării, prin intermediul unei mai bune şi mai prietenoase reconfigurări. La nivel de PMUD, se prevede un proiect în valoare de 2 milioane de euro, dedicat redezvoltării zonei Gării oraşului Constanţa.
SIDU ZMC prevede de asemenea un proiect mai amblu pentru îmbunătăţirea mobilităţii în municipiul Constanţa, între Gara CFR şi staţiunea Mamaia – B-dul Lăpuşneanu – buget 31, 05 milioane lei, finanţabil din fonduri europene sau buget local. (...) Asigurarea legăturii cu parcul Gării trebuie să ţină cont de volumele mari de trafic de pe strada Theodor Burada şi de necesitatea asigurării unui flux continuu pietonal şi velo, cu utilizarea strictă a rampelor pentru preluarea diferenţelor de nivel, atât din raţiuni de accesibilitate pentru biciclişti, cât şi pentru vizitatorii cu bagaje, căruciore, cu mobilitate diferită”, se propune în strategie.
Casa de Cultură trebuie scoasă din „conul de umbră”!
Casa de Cultură este un alt obiectiv care a avut mult de suferit în ultimii ani. Deşi cu un potenţial imens, pentru organizarea de conferinţe, de întruniri sau spectacole, clădirea se află într-un con de umbră. Ba mai mult, are o „puternică imagine publică negativă”, care se impune a fi modificată.
„Casa de Cultură a Sindicatelor este unul dintre cele mai reprezentative obiecte de arhitectură ale municipiului Constanţa, fiind realizată între anii 1976 şi 1983, după proiectul arhitectului K. Ghengiomer, care preia în faţadele specifice vremii, elemente ale artei construcţiilor româneşti tradiţionale. Construcţia dispune de o sală mare pentru spectacole, festivităţi şi evenimente cu 735 de locuri, o sală mică cu 176 de locuri şi o sală de protocol pentru festivităţi, şedinţe sau întâlniri de afaceri cu 100 de locuri.
Casa de Cultură formează împreună cu parcul cu acelaşi nume un ansamblu urban gândit la scară umană, funcţional, care poate reprezenta un atractor de fluxuri turistice, datorită configuraţiei şi numeroaselor posibilităţi de utilizare, spaţiul adiacent Casei de Cultură mineral fiind suficient de flexibil pentru a putea găzdui activităţi în aer liber diverse.
Principala problemă a spaţiului este reprezentată de uzul exagerat al panourilor şi afişajelor mari publicitare, care creează o imagine urbană puternic negativă şi disruptivă şi care maschează elementele valoroase de arhitectură în loc de acestea să fie puse în evidenţă. Nu există în prezent o hotărâre care să reglementeze utilizarea şi afişarea mesajelor publicitare la nivel de oraş, iar acest lucru este exploatat puternic, cu consecinţe negative asupra atractivităţii turistice, coerenţei şi esteticii imaginii urbane.
De asemenea, nu există la nivelul întregului spaţiu o abordare unitară a elementelor de mobilier urban, cele existente nefiind în concordanţă cu imaginea pieţei – stâlpi de iluminat de forme şi culori diferite, băncuţe de lemn cu metal”, se precizează în strategie.
Cum poate fi „revitalizată” strada Ştefan cel Mare
Principala arteră comercială istorică a municipiului Constanţa, strada Ştefan cel Mare, este, în prezent, o dezamăgire pentru constănţeni. Iar acest aspect este notat şi în strategia de dezvoltare turistică.
„În ultimii ani, zona pietonală s-a degradat vizibil, fiind observabile următoarele disfuncţii: degradarea pavelelor de beton, spaţii pietonale decopertate; mobilier urban insuficient, de slabă calitate, în contradicţie cu valenţele spaţiului; faţade ce prezintă rezultatele unor modificări istorice fără considerarea principiilor de estetică urbană (faianţă de interior, uşi termopan, placări cu OSB), nerenovate, unele prezentând pericol pentru trecători; magazine cu semnale şi reclame ţipătoare, în lipsa unor reglementări care să sprijine o abordare specifică de centru urban, din care majoritatea închise sau abandonate; lipsa siguranţei publice, prezenţa câinilor fără stăpân. Mai departe de aspectul urban, una dintre problemele principale este decăderea arterei pietonale ca spaţiu de promenadă, ceea ce a condus la închiderea multor magazine şi unităţi de alimentaţie publică, odată cu reorientarea populaţiei către alte alternative de cumpărări, precum mall-urile”, se arată în document.
„Revitalizarea acestui spaţiu reprezintă o prioritate, însă nu poate fi realizată fără o acţiune concertată care să aibă în vedere un pachet de politici pentru: închiderea şi utilizarea, inclusiv temporară sau în sistem barter a spaţiilor comerciale de la parter; reabilitarea faţadelor clădirilor; reabilitarea spaţiului public pietonal şi dotarea cu elemente de mobilier urban; reglementarea utilizării firmelor magazinelor (paletă de culori şi dimensiuni agreate, standardizarea limbajului) şi interzicerea panourilor publicitare pe suprafaţa pietonală sau pe clădiri; dezvoltarea unor programe de evenimente şi micro-evenimente în spaţiul public.
Un prim demers în acest sens a fost realizat prin conversia, în 2017, a pasajului pietonal de pe strada Ştefan cel Mare, în Galeria de Artă Virgil Coman. Proiectul a fost realizat de Asociaţia Culturală Wild Art în parteneriat cu Primăria constanţa şi Consiliul Judeţean Constanţa şi cuprinde o expoziţie permanentă, dar şi un spaţiu care poate găzdui lansări de artă şi expoziţii temporare de pictură şi fotografie”, se mai arată în strategia de dezvoltare turistică a municipiului Constanţa.
Florentina BOZÎNTAN
Citeşte şi:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News