Ovidiu Cupșa: Nu mă ajută cu nimic dacă blochez proiecte, doar pentru a câștiga capital politic. Video

Consilierul local AUR Ovidiu Cupșa a declarat, în exclusivitate pentru Cotidianul Replica de Constanța, că în actuala componență, Consiliul Local nu pare să fie interesat de problemele reale ale constănțenilor. El a precizat că blocarea proiectelor de vânzare a unor active periferice ale orașului lasă Primăria Constanța fără fonduri pentru cofinanțarea proiectelor pe care le are în derulare. Potrivit lui Cupșa, constănțenii au nevoie de un Consiliu Local că să susțină proiecte necesare pentru dezvoltarea comunității, ceea ce, din păcate, până în prezent nu s-a întâmplat. El a mai spus că își dorește ca ședințele de Consiliu să revină la formatul fizic, mai ales că în ședințele online s-au constatat numeroase probleme de ordin tehnic. Ovidiu Cupșa a declarat că bugetul local are nevoie de bani pentru a susține proiectele pe care le are în derulare dar și pe cele pe care dorește să le implementeze, cum ar fi stadionul Gheorghe Hagi. Potrivit lui Cupșa, prin blocarea proiectelor de vânzare a activelor pe care oricum Primăria nu le poate folosi, sunt blocate practic finanțările unor proiecte. Referitor la CT BUS, Ovidiu Cupșa a spus că situația de acolo este dramatică, deși a fost încheiat conflictul de muncă. Potrivit consilierului local AUR, CT BUS are nevoie de un alt fel de management.

Robert Nenciu, Ovidiu Cupșa

Unii consilieri vor să fie vizibili în loc să se concentreze pe problemele reale

„Teoretic, Consiliul Local funcționează în interesul constănțenilor. Bineînțeles că multe dintre proiectele supuse votului în Consiliul Local sunt gândite pentru cetățenii Constanței. Constanța este un oraș care trebuie să funcționeze, iar acest lucru nu se poate realiza fără deciziile Consiliului Local — începând de la aparatul Primăriei, societățile care furnizează servicii publice, prestatorii de servicii și așa mai departe. Așadar, din acest punct de vedere, este cert că rolul Consiliului Local este esențial pentru buna funcționare a orașului. Vorbim despre acea implicare subtilă, pe care adesea nu o vedem, dar de care beneficiem zilnic: avem transport public, avem străzi, avem alte facilități care ne influențează viața.

Totuși, spuneam că trebuie să nuanțăm. Când este vorba despre decizii mai sensibile, care pot fi discutabile și care necesită o anumită judecată, în care, ca membru al Consiliului Local, nu știi clar care variantă este cea mai bună, decizia rămâne, de multe ori, una personală. Eu cred că, în astfel de situații, Consiliul Local nu funcționează întotdeauna ca un organism preocupat cu adevărat de binele Constanței.

Noi, consilierii AUR, așa cum am spus, suntem pentru prima dată în Consiliul Local, ca grup organizat de consilieri. Nu am condus Constanța în ultimii patru ani. Am preluat, dacă vreți, din mers această responsabilitate și am constatat că 70–80% din timpul alocat dezbaterilor este consumat pe chestiuni de natură politică, pe poziționări personale și pe reglări de conturi. Mai degrabă asistăm la un interes legat de imagine — unii consilieri vor să iasă bine în fața presei, să fie vizibili. În altă ordine de idei, noi, ca grup, am încercat să ne poziționăm cât mai puțin politic și cât mai aproape de interesul cetățeanului din Constanța, așa cum îl înțelegem noi. Cred că ați urmărit ședințele de Consiliu și ați văzut că nu am făcut distincții politice atunci când am avut în față un proiect de hotărâre sau un amendament. Dacă ni s-a părut bun, l-am votat, indiferent că a venit de la PNL, PSD, USR sau alt partid. Nu am avut o atitudine politică de tipul «suntem împotriva unora sau a altora». De fapt, așa ar trebui să gândim cu toții. Înainte de a fi membri ai unui partid politic, suntem consilieri ai orașului Constanța. Despre asta este vorba. Dar odată ajunși acolo, interesul nostru ar trebui să fie altul. Ar trebui să fie interesul cetățeanului.

Știți care este marea problemă pe care am observat-o? Foarte mulți oameni — și aici includ și o parte dintre consilieri — nu văd această funcție ca pe o responsabilitate. Nu privesc faptul că sunt aleși publici ca pe o onoare. Și nici nu tratează mandatul cu dorința de a lăsa ceva în urmă. La finalul mandatului, ar trebui să poți spune: „Da, am participat. Prin deciziile mele am adus finanțări, am contribuit la dezvoltarea unor proiecte importante pentru oraș“, a declarat consilierul local AUR Ovidiu Cupșa.

Ovidiu Cupșa: Uneori îmi este rușine că fac parte din acest Consiliu Local

„Pentru că deciziile pe care le luăm sunt importante — ele pun în mișcare inițiativele, investițiile, planurile executive. Din păcate, sunt mulți care pleacă doar de la premisa că trebuie să apară în presă, să pară implicați, să pară de o parte sau de alta. Cei din majoritate se prezintă ca fiind singurii care pot dezvolta orașul, în timp ce alții se erijează într-o opoziție radicală, care critică tot ce face majoritatea și încearcă să pară «apărătorii dreptății». Rămânem, din păcate, prizonieri într-o astfel de paradigmă.

Vreau să vă spun ceva sincer — și o spun cu responsabilitate, în fața oamenilor: uneori îmi este rușine că fac parte din acest Consiliu Local. Am mai fost consilier local, acum mulți ani — chiar discutam înainte de această dezbatere, acum 20 de ani. Am mai fost consilier. Credeți-mă, discursul public s-a degradat. Și atunci existau opoziție și putere, și atunci aveam dezbateri aprinse. Eram doar trei consilieri de opoziție, Mazăre era primar, PSD avea majoritatea. Și totuși, uneori reușeam să convingem colegi și să cădem de acord. Dezbaterea era serioasă, argumentată. Dar nu am întâlnit, pe vremea aceea, jigniri în Consiliul Local. Nu existau atacuri directe la persoană, nu existau exprimări suburbane. Oamenii știau să-și exprime punctul de vedere civilizat.

Din punctul meu de vedere, am ajuns într-o etapă a discursului public în care, de multe ori, uităm de regulile simple de bun-simț. Regulile acelea învățate acasă, de la părinți, de la bunici: respectul pentru celălalt, chiar dacă are o opinie diferită. La final, constănțenii vor judeca fiecare decizie. Îi vor judeca pe Ovidiu Cupșa, pe consilierii AUR, pe toți ceilalți — la vot. Nu trebuie să ajungem, în Consiliul Local, să ne jignim și să ne reglăm conturile pentru că am votat diferit. Sincer, m-am simțit, nu o dată... dezamăgit. Da, știm cu toții: nu suntem «fete mari». Dar asta nu înseamnă că nu putem avea decență. Una este să reacționezi la un atac, alta este să fii tu cel care provoacă un atac. Dar m-am trezit certat, în plenul Consiliului Local, de către un alt consilier local pentru votul meu. De parcă acel consilier deținea adevărul absolut, era un fel de exeget al dreptății, convins că are întotdeauna dreptate, și mă certa – pe mine sau pe alți consilieri – pentru felul în care am votat.

Gândiți-vă cât de absurdă este situația. Păi dacă faci parte dintr-un alt partid politic, e clar că te-au votat alți oameni, simpatizanții acelui partid. Corect. Dar nu mă certa pe mine pentru că votez conform propriei conștiințe. Pe mine mă vor judeca cei care m-au votat. Dar, din păcate, s-a ajuns în punctul în care, în Consiliul Local, consilierii se ceartă între ei de parcă s-ar vota unii pe alții. Eu nu am fost votat de colegii mei consilieri, ci de cetățeni”, a mai spus Cupșa.

Video 1:

Constanța are nevoie de bani pentru susținerea proiectelor

„Haideți să facem un scurt preambul, ca să înțeleagă toți constănțenii care ne urmăresc despre ce este vorba. Constanța, în momentul de față, este ca o familie care vrea să-și cumpere o casă mai mare, mai frumoasă, sau să-și renoveze casa pe care o are. Cam asta încearcă să facă orașul prin proiectele sale. Problema e că nu are bani, dar are intenții bune. Noi vrem să construim, să renovăm. Se angajează tâmplari, zugravi, electricieni, instalatori... dar trebuie și plătiți. În această situație se află Constanța. Avem multe proiecte deja angajate, în diferite stadii de execuție, iar altele urmează să înceapă. Mare parte dintre ele sunt cu cofinanțare din PNRR sau din alte fonduri europene. Aici trebuie să recunoaștem un merit al actualei administrații: a atras multe fonduri europene. Asta este partea pozitivă.

Terenul pârloagă din Mamaia pe care consilierii nu vor să îl vândă

Dar, pe de altă parte, au gândit bugetul, îmi vine să spun, cum l-ar fi gândit tata, Dumnezeu să-l odihnească. Tata zicea așa: «Pe vremea lui Ceaușescu nu aveai credite, munceai și făceai casa cu banii pe care-i aveai.» Timp de 30 de ani a muncit la casă. Pe măsură ce veneau banii, mai făcea câte ceva. Nu ca acum, când iei credit și plătești în rate. Executivul încearcă, într-un fel sau altul, să găsească soluții. Primarul, consilierii — inclusiv cei care nu sunt de acord cu propunerile de finanțare — discută și despre vânzarea unor active. Unele dintre ele sunt periferice și nu au nicio valoare reală, dar nici măcar acelea nu pot fi valorificate pentru că unii nu vor să le vândă, doar „ca să nu pară” că se aduc bani prin această metodă. Așa se blochează lucrurile. Și vă spun clar: situația nu este simplă. Dacă nu se iau măsuri, multe proiecte de dezvoltare ale municipiului Constanța riscă să se blocheze. Știți cine va plăti, în final, mai mult? Tot noi, cetățenii. Asta este realitatea”, potrivit lui Ovidiu Cupșa.

Nu poți să mărești taxe și impozite, așa, că ai nevoie de alte surse de finanțare

„Dacă nu găsești alte surse de venit, unde te duci? Te duci la taxe și impozite. Iar în Constanța, am văzut, taxele și impozitele cresc constant. Se mai inventează câte o taxă. Deja s-au majorat unele recent. A crescut, de exemplu, taxa de 200 de lei pentru mașină. Alte taxe sunt «inventate». Se pare că, la Direcția de Taxe și Impozite, imaginația nu are limite. Se poate pune o taxă pe orice — pe fum, pe aer, pe orice altceva. Ei bine, această abordare — de a crește taxele — nu este una cu care noi să fim de acord. Nu poți să te dezvolți în felul acesta. Și nici administrația nu ar trebui să se îndrepte în acea direcție.

Terenul plin de bălării de pe strada Olteniței

A doua soluție, pe care o susținem parțial, a fost discutată și în campania electorală: vânzarea de active. Dar vorbim doar despre acele active nefolosite, cum ar fi un teren nevalorificat sau o clădire părăsită, care de 35 de ani nu a fost întreținută de nimeni. Trebuie să fii nerealist să crezi că, în următorii 35 de ani, va face cineva ceva cu acea clădire, în timp ce tu nu ai bani pentru proiectele aflate deja în derulare. Prin urmare, da — și aceasta este o soluție: să scapi de activele periferice, care nu doar că nu aduc venituri, dar sunt și periculoase. Unele sunt surse de infecție, altele riscă să se prăbușească, chiar în centrul Constanței. Și, în plus, generează costuri — deci consumă bani”, a afirmat consilierul local AUR.

Avem active care pot fi valorificate

„Din punct de vedere estetic, sigur că vreau un oraș frumos, dar nu vreau să trăiesc într-un oraș plin de ruine. Nu mă deranjează neapărat ce este o clădire anume, atâta timp cât cineva investește în ea și o reabilitează cum trebuie. În plus, între timp, primăria cheltuie bani pe întreținerea acestor obiective abandonate. Ați pomenit de terenul din Mamaia, pe care l-ați vizitat și l-ați descris ca fiind o «șerpărie», nu? Păi, eu când merg în Mamaia Nord, în niciun caz nu îmi doresc să văd haosul urbanistic de altădată. Vreau dezvoltare, dar cu reguli clare și normalitate. Corect. Acel teren, de exemplu, avea aproape 400 de metri pătrați. Se putea construi ceva acolo — cu condiția să se respecte regulile urbanistice. E firesc să existe suspiciuni, mai ales când vine vorba de construcții noi între case.

Casa de pe strada Salonic unde consilierii nu vor să vândă terenul de sub ea

Și eu stau la casă, și am în jur câteva terenuri goale. Cea mai mare temere a unui constănțean care a investit într-o locuință e că, lângă el, va răsări un bloc. E o realitate. Și, din păcate, vedem că în multe cazuri nu se respectă normele urbanistice. Dar asta nu ține neapărat de finanțare, ci de cum funcționează aparatul tehnic al primăriei, care permite uneori lucruri ce nu ar trebui permise. Revenind la partea de finanțare: nu vrem să majorăm taxele și impozitele. Nu vrem nici să ajungem în situația de a vinde active valoroase. Deocamdată, suntem la etapa în care vindem «hainele vechi», ca să zic așa. Dar, într-o zi, dacă nu găsim soluții, o să ajungem să vindem și «bijuteriile» — dacă ajungem la fundul sacului și nu ne mai putem dezvolta. Asta nu vrem. Vrem să evităm acea situație-limită. Trebuie să găsim surse alternative de finanțare. De ce? Pentru că e corect, logic și responsabil. În primul rând, trebuie să finalizăm proiectele deja începute. Să evităm penalități, dobânzi și pierderea finanțării.

Uitați-vă la exemplul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase. O mare parte din costurile de reabilitare au revenit primăriei, chiar dacă inițial se vorbea despre un proiect finanțat în mare parte din alte surse. Până la urmă, proiectul e pentru constănțeni. Guvernul nu a mai acordat finanțarea așa cum se spera. Și ce facem? Renunțăm? Nu. Trebuie să-l facem, pentru că este necesar. Înțeleg și argumentul că, dacă primăria are o cofinanțare de 65 de milioane de lei și nu are banii, nu poate continua proiectul. Dar atunci pierde și restul fondurilor. Ori ne apucăm și-l facem, ori pierdem totul. Dacă totuși începi lucrările, creezi presiune și pe Guvern — îl motivezi, îl forțezi să se implice, să sprijine. Pentru că sunt investiții importante, pe termen lung. Lucrurile trebuie să se miște. Așadar, trebuie să apelăm și la alte metode de finanțare. Nu putem sta cu mâinile încrucișate”, a mai spus Ovidiu Cupșa.

Video 2:

Emisiunile de obligațiuni, o soluție de finanțare pentru bugetul local

„Vreau să vă spun că noi, consilierii AUR, ne-am implicat încă de la început, de la momentul votării bugetului. Cred că bugetul s-a votat în luna martie, dacă nu greșesc. Noi am fost de acord cu aprobarea acelui buget. Nu am avut nicio problemă în a-l susține. Ar fi fost absurd să-l blocăm doar de dragul opoziției. E adevărat că am avut și unele condiții. Atunci am spus clar: suntem în mare parte de acord, cu anumite rezerve — inclusiv cu vânzarea unor active care ar putea aduce venituri orașului. Repet, vorbim despre bunuri care, oricum, nu au valoare reală sau potențial de dezvoltare.

Pentru că dacă ar fi fost valoroase, nu le-ar fi vândut nimeni. Nu o să vedeți niciodată că scoatem la vânzare o clădire sau un teren cu potențial de construcție, în care s-ar putea investi serios. În general, vorbim de terenuri fără utilitate urbanistică sau amplasate în zone puțin atractive — cum e, de exemplu, cel de pe strada Olteniței, care are doar 400 și ceva de metri pătrați, neconstruit, nefolosit.

Să știți că eu am fost la toate terenurile propuse spre vânzare. Le-am văzut personal. N-am votat „după ureche”. Am înțeles situația, am consultat documentația. La fel facem și când votăm PUZ-uri (planuri urbanistice zonale). Nu votăm «ca primarul». Ne documentăm. Mai mult, am venit cu propuneri concrete pentru identificarea altor surse de finanțare. Am prezentat un set de măsuri care ar putea garanta constănțenilor că nu se va pune presiune pe taxe și impozite în următorii patru ani. Scopul nu este să creștem taxele, ci să găsim soluții alternative de venit. Printre ele, una dintre cele mai importante și nefolosite până acum de către Primăria Constanța este emiterea de obligațiuni municipale.

Toate marile primării din țară au apelat la această metodă. Chiar și guvernele o folosesc. Emit obligațiuni către cetățeni, o formă modernă de finanțare. Primăria, fiind o instituție stabilă, cu buget consistent, fără riscuri majore de faliment, poate emite astfel de instrumente financiare. Investitorii — fie ei persoane fizice sau juridice — cumpără aceste obligațiuni, iar primăria le plătește anual doar dobânda. La finalul perioadei — cinci sau zece ani — se poate face o refinanțare. Astfel, nu ai presiunea returnării întregii sume imediat. Este o metodă corectă, eficientă, și mai ales ieftină pentru bugetul local. Am ridicat această propunere în ședințele de Consiliu Local. L-am întrebat pe primar. Am discutat în Comisia de Buget-Finanțe. Am vorbit cu liderii de grup. Și totuși, nimeni nu pare interesat. Și atunci, vă întreb sincer: este cu adevărat în interesul constănțeanului ceea ce facem aici? Sau doar ne prefacem că facem opoziție, blocăm orice inițiativă, iar apoi strigăm: «Vedeți că nu se face nimic?». Pe de altă parte, dacă suntem la putere, spunem că nu putem face nimic pentru că opoziția ne blochează. Iar tot acest joc politic este pe spatele oamenilor din oraș”, a explicat Cupșa.

Nu vrem să facem opoziție doar ca să punctăm politic

„Noi, cei de la AUR, nu ținem neapărat să fim lăudați, să ni se recunoască inițiativa sau să fim considerați deținătorii adevărului absolut. Nu. Noi venim cu propuneri concrete și argumentate. Știți care este cel mai simplu lucru când ești în opoziție? Să țipi. Să blochezi orice inițiativă. Și la finalul mandatului să spui: «Vedeți? Eu v-am spus!» Dar pe mine nu mă ajută cu nimic dacă orașul e dus în gard. Nu mă bucur dacă, la final de mandat, orașul e în ruină. Eu o să trăiesc tot aici, indiferent dacă mai prind un mandat sau nu. Aici am familia, aici am patru copii, prieteni, rude, carieră. Constanța este orașul meu. Nu mă ajută cu nimic dacă blochez proiecte doar pentru a avea capital politic. Nu despre asta e vorba. Da, facem opoziție — dar constructivă. Mulți îmi spun: «Să-i lăsăm să se facă de râs singuri.» Dar asta este inconștiență. Dacă e murdar în casă, nu dai foc la casă! O cureți, aduci o femeie de serviciu, pui mâna pe mătură, faci ceva!

Repet: haideți să nu presupunem că cei care sunt în Consiliul Local nu înțeleg ce fac. Sunt oameni bine pregătiți, din toate partidele: avocați, medici, oameni de afaceri. Oameni care știu viață, știu administrație. Tocmai de aceea, când aleg să blocheze ceva fără temei, o fac deliberat. Fiecare om are agenda lui în viață, nu? Exact. Și de multe ori, nu contează decât interesul personal. De asta spun că și pe mine multă lume mă ceartă: «Lasă, domnule, să vezi, tu o să candidezi la primărie peste patru ani, lasă să meargă prost acum, ca să vadă lumea cât de rău e fără tine.» Dar nu ăsta e scopul. Nu ăsta e rezultatul pe care ni-l dorim. Pentru că, înainte de a fi consilier local, înainte de a fi candidat, sunt constănțean. Locuiesc în Constanța de 35 de ani și n-am de gând să plec. Probabil că tot într-un cimitir din Constanța o să-mi închei existența. Și atunci, ce fac? În perioada asta las orașul să se ducă de râpă, ca apoi să trag și eu, și copiii mei, și copiii copiilor mei? Să plătim dobânzi și penalități? Și oricum, chiar și în ritmul actual, calitatea execuției multor lucrări e discutabilă. Dacă vreți, avem destule exemple și le putem analiza”, este părere consilierul local Ovidiu Cupșa. 

Video 3:

Reducerea cheltuielilor de funcționare treptat ajută bugetul local

„Vreți să vă spun și punctul doi? Mai sunt mai multe măsuri, dar una în mod special mi se pare importantă, și apoi oricine poate consulta proiectul. Sper, din tot sufletul, să fie pus în consultare publică, să vină și constănțenii, și ceilalți consilieri cu idei. O altă măsură este reducerea cheltuielilor de funcționare. Ne-am propus o reducere graduală, de bun-simț – să ajungem la o scădere de până la 5% în următorii trei ani, până la finalul mandatului. Nu vrem să dăm oameni afară. Dar, de exemplu, dacă cineva iese la pensie, postul respectiv nu mai este ocupat. Redistribuim sarcinile. Să nu vă închipuiți că nu se poate. Eu am făcut asta la Ceronav. Am ținut un program de austeritate timp de un an și jumătate și am redus personalul cu aproape 20%, fără să dau pe nimeni afară. Doar din plecările naturale.

Pentru că, în orice instituție publică, sunt oameni care muncesc și oameni care nu fac mare lucru. Nu cred în teoria că „la stat e lene și la privat e hărnicie”. Sunt oameni buni și în privat, și la stat. Sunt și probleme în ambele părți. Aceeași oameni care lucrează azi la stat, mâine pot lucra la privat și invers. Eu nu cred în segregarea asta pe care o promovează unii. Este clar făcută cu un scop – să-i facă pe cei din privat să creadă că întrețin lenevia celor de la stat. Dar dacă distrugem administrația publică, distrugem statul. Iar o națiune funcționează cu instituții solide, nu cu oameni care muncesc în condiții mizerabile și sunt forțați să ia șpagă ca să supraviețuiască. Așadar, reducerea cheltuielilor de funcționare se poate face natural, fără traume. Doar prin redistribuirea sarcinilor pentru cei care pleacă. Dacă aplici asta 3 ani, reduci personalul cu 15%, iar instituția funcționează la fel de bine. Am făcut asta, știu ce vorbesc. Și în final, vreau să adaug încă un lucru important legat de acest proiect – valorificarea transparentă a activelor municipiului. Nu totul trebuie vândut. Și, atenție: în acest moment, Primăria Constanța nu știe exact care este averea orașului. Da, ați auzit bine. Orașul Constanța nu are o evidență clară a tuturor activelor pe care le deține. Și asta e grav”, consideră Ovidiu Cupșa.

Constanța nu știe nici astăzi care este patrimoniul său real

„Noi, nici la momentul de față, nu avem un patrimoniu sau o bază de date clară care să-i dea o valoare. Există ceva, dar e incomplet: șapte liste, 25 de liste... Eu, în calitate de constănțean, contribuabil care plătesc taxe și impozite, trebuie să am acces la aceste informații cu un singur clic. Să dau un clic și să văd acolo, de exemplu: terenul din strada Smârdan, numărul 22, 400 de metri pătrați, proprietatea municipiului – o listă evidentă, ca să știm ce avem. Am întrebat la un moment dat în comisie, pe cei de la Patrimoniu, despre un contract de inventariere care zace de nu știu câți ani, dar nimeni nu are un termen de finalizare a lui. I-am întrebat: «Ok, măcar când o să știm care e patrimoniul Constanței?» Mi-au răspuns: «Nu știu, să mergem încet.» Nu e posibil așa ceva. De ce? Pentru că în momentul de față, după estimările noastre, Constanța are un patrimoniu între un miliard și două miliarde de euro, și nu se știe exact. Acesta poate fi valorificat, nu vândut, ca să nu fiu înțeles greșit.

De exemplu, există un petic de teren de 150 de metri pătrați, pe care nu se poate construi, dar pe care un vecin ar vrea să-l alipească proprietății sale pentru a-și face 3 metri de spațiu verde sau două locuri de parcare. Alt teren are 1000 de metri pătrați; pe acesta s-ar putea face o investiție publică. Putem găsi un investitor privat sau, cu banii de la buget, să facem o grădiniță, o școală. Astfel, patrimoniul ar fi valorificat și am fi și în «business», despre care s-a discutat la ultima ședință de Consiliu. Tu, ca și Consiliu Local, în momentul în care ești acționar la mai multe afaceri, aduci și bani la buget. Ca să faci asta, trebuie să ai o strategie foarte bine pusă la punct, foarte bine gândită, pe care să o explici. Și cei din Consiliul Local trebuie să o înțeleagă, dacă vor. Așa cum arată acum Consiliul Local, eu vă spun că puteți să veniți cu 15 strategii, la fel de bune fiecare, ei nu o să înțeleagă niciodată și nu o să vrea să înțeleagă. Asta e o altă discuție”, a afirmat Cupșa.

Video 4:

Situația reală la CT BUS este dramatică

„Situația s-a detensionat, conflictul de muncă s-a încheiat, dar situația reală nu este nici pe departe rezolvată. Situația reală la CT BUS, credeți-mă, e dramatică. Am văzut oamenii din atelierul de reparații stând la 40 de grade, fără să aibă nici măcar apă. Sunt 700 de angajați, dintre care vreo 400 șoferi și vreo 100 personal de deservire, mecanici și așa mai departe. Pentru toți acești oameni se comandă zece bidoane de apă pe zi. Zece bidoane de 20 de litri pentru tot personalul! În atelierul de reparație arată groaznic, de la igienă până la pereți nezugrăviți. Sunt chestiuni care nu țin de o cheltuială extraordinar de mare, ci de regulile bunului-simț. Căci știți ce e managementul, de fapt? Este aplicarea regulilor bunului-simț. Suntem toți oameni, de la director până la ultimul angajat. Ce se întâmplă cu CT BUS? Din punctul meu de vedere, situația nu este dezastruoasă, pentru că deocamdată CT BUS este finanțat de către Consiliul Local, deci nu se pune problema banilor. Au bani de salarii. Pentru ultimul trimestru trebuie să se facă o rectificare bugetară ca să primească banii. Deci nu se pune problema ca activitatea să fie în pericol imediat.

Protestul CT BUS s-a încheiat cu semnarea contractului colectiv de muncă

În schimb, ce am constatat este că nu e numai vina Consiliului Local sau, în special, a primăriei. Consiliul Local este cel mai puțin vinovat, pentru că tot ce înseamnă parte de bugetare și parte tehnică se negociază de către CT BUS cu primarul, iar noi votăm doar ce ni se dă. Cred că e o problemă de management acolo. Nu am nimic cu oamenii care sunt angajați, am văzut că sunt OK, dar nu au o abordare pro activă. De exemplu, la un moment dat, discutam cu unul dintre liderii de sindicat (au două sindicate acolo) despre veniturile proprii, care se ridică din vânzarea de bilete și din publicitate la sub 20%. Am întrebat: «Dar frauda cât e la vânzarea de bilete? Până la urmă, sunt unii care sunt amendați, cum e și normal și corect, și o parte care plătește bilet. Frauda cât e?» Răspunsul a fost: «Peste jumătate.» Stai puțin, în momentul în care tu, ca lider de sindicat și manager, îmi spui că ai fraudă de peste jumătate din încasări și nu ai găsit o modalitate să o previi, dar vii și spui că ai probleme cu finanțarea, înseamnă că ai o problemă de abordare managerială, de abordare internă. Ok, împreună cu alți consilieri le-am propus: măcar pe o linie, pilot, să facă intrarea doar pe ușa din față, cum e în toate orașele... Intrarea se face pe la șofer. Ați pățit și vi s-a întâmplat multora ca atunci când cardul nu merge, omul să urce în autobuz și să nu mai plătească. Ei bine, în momentul în care intri pe ușa din față, ca la Londra, Madrid sau Paris, ori dai cu cardul, ori, dacă nu merge, plătești cu SMS-ul. Nu urci în autobuz dacă nu plătești.

Ședința de la CT BUS la care au participat consilierii locali

Gândiți-vă că numai partea de încasări, dacă veniturile proprii ar crește de la 20% la 40% sau 50%, ar asigura, pe de o parte, finanțarea societății, care nu ar mai depinde atât de mult de subvenții, iar pe de altă parte ar degreva bugetul local. Bugetul local nu este doar pentru CT BUS, ci și pentru curățenie, încălzire, RADET, termoficare și așa mai departe. Din punctul acesta de vedere, eu cred că este îmbucurător și constănțenii trebuie să știe că nu se va intra în grevă generală. Conflictul de muncă s-a încheiat, s-a ajuns la un acord pe clauzele contractului colectiv de muncă, dar pe termen mediu și lung, este nevoie neapărat de o altă abordare legată de această societate a primăriei. Mai sunt și alte detalii în care am intrat. Am avut o discuție destul de lungă, am fost 10 consilieri de la diverse partide.

Nu mai era nimeni acolo pentru imagine, să facă poze și apoi, dacă presa nu mai era, să spună lucruri bombastice ca să iasă în evidență. Toată lumea s-a comportat normal și am reușit să discutăm omenește. Vedeți, în Consiliul Local nu se poate așa ceva, am văzut o diferență de abordare. Da, dar știți care e problema? Că în Consiliul Local sunt doar ședințe online și nu le poate vedea nimeni, doar ne aude. Haideți că le poate vedea și auzi toată lumea”, a mai spus consilierul local AUR Ovidiu Cupșa.

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.