Peisaj contrastant: O mănăstire bogată... într-o comună săracă

Într-un peisaj dezolant, și nu ne referim la minunățiile naturii (care sunt prezente, de altfel, și în această zonă - n.r.), ci la localitatea ce urmează, respectiv Istria, unde casele dărăpănate sunt dovada vie că oamenii sunt sărmani și abia iși duc zilele, unde postul de Poliție și cabinetul medical sunt ponosite, parcă de nicăieri, răsare falnică, o construcție. Este vorba despre mănăstirea Sfantul Ilie din Istria. Poate că nu e nimic greșit până aici, însă este vorba, strict, despre contrast. Întrebat despre situația de față, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, Eugen Tănăsescu, a spus că este vorba despre un teren privat, iar clădirea a fost ridicată din donații.

Mănăstire Sf. Ilie

Pe drumul dintre Săcele și Mihai Viteazu, în comuna Istria, se înalță către cer un lăcaș de cult, cu hramul Sfântului Ilie.

Mănăstirea a fost terminată în anul 2004, și a fost construită exclusiv din donații, inclusiv terenul pe care este construită fiind donat de către un localnic. Comuna Istria este una micuță, cu numai 2000 de suflete, care abia își câștigă existența de pe o zi pe alta, astfel că o clădire cu trei turnuri, cum este mănăstirea, face o notă discordantă nu numai cu bisericuța din comună, ci și cu casele dărăpănate ale localnicilor. Cu toate că mănăstirea are aproape 15 ani, cei din comună preferă să se ducă la vechea lor biserică care datează din anul 1860.

Istria

”Dacă un ctitor vrea să construiască o biserică, o construiește. Nu cred că este o informație de interes public, dacă un donator vine și construiește o biserică. Nu pot să vă estimez eu cât a costat, nu are relevență pentru interesul public”, a declarat pentru ziarul Replica, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, Eugen Tănăsescu.

Istria

Contactat de către ziarul nostru, iată ce a declarat viceprimarul comunei Istria: ”Mănăstirea este o proprietate privată, acolo am văzut tot felul de oameni de bani gata, care au făcut donații. Vin foarte mulți din Constanța, din Cogealac, duminica e curtea plină. Localnicii de la noi se duc în continuarea la biserica noastră. Cu toate astea cei care se ocupa de mănăstire sunt oameni harnici, muncesc mult, nu am avut nici un fel de problemă cu ei”.

Virgil STOIAN