Pensiile speciale ale aleșilor locali, vizate de un nou proiect de lege care prevede eliminarea lor

O inițiativă legislativă care urmărește eliminarea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene a intrat în dezbatere publică la Camera Deputaților, unde va rămâne în consultare până la finalul lunii ianuarie. Proiectul propune eliminarea completă a bazei legale care reglementează aceste indemnizații și este justificat de inițiatori prin presiunile bugetare majore și angajamentele asumate de România la nivel european.

Inițiativa și autorii proiectului

Propunerea legislativă este semnată de deputații USR Claudiu Năsui și Cristina Prună. Textul prevede abrogarea explicită a articolului din Codul administrativ care stă la baza pensiilor speciale pentru aleșii locali:

„Articolul 210 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă”, informează Agerpres.

Ce prevede articolul vizat de abrogare

Articolul 210 din OUG nr. 57/2019 reglementează indemnizația pentru limită de vârstă acordată primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de consilii județene. Conform acestuia, “persoanele care începând cu anul 1992 au deţinut calitatea de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean şi care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare reduse aşa cum sunt prevăzute de legislaţia privind sistemul de pensii publice sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie lunară pentru limită de vârstă”.

Indemnizația este definită drept o sumă de bani acordată lunar persoanelor care au exercitat aceste funcții.

Cum se calculează indemnizația

Potrivit prevederilor legale în vigoare, cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă se acordă în limita a trei mandate, cu condiția exercitării a cel puțin unui mandat complet.

Calculul se face ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizația brută lunară aflată în plată.

Argumentele inițiatorilor

În expunerea de motive, inițiatorii descriu proiectul ca fiind “o acţiune necesară şi urgentă, justificată de contextul macro-financiar critic al României şi de obligaţiile asumate la nivel european”.

Aceștia oferă și un exemplu concret: un fost președinte de consiliu județean ar putea beneficia de o pensie specială cuprinsă între 6.260 și 18.780 de lei lunar, de aproape șapte ori mai mare decât pensia medie din România, de 2.816 lei.

Deficitul bugetar și semnalul politic

În documentul de motivare este subliniată presiunea exercitată de situația financiară a statului:

“Situaţia economică actuală impune Guvernului şi Parlamentului să adopte măsuri imediate şi decisive de limitare a cheltuielilor publice pentru a asigura sustenabilitatea finanţelor. Ne confruntăm cu un deficit bugetar care a escaladat la un nivel de aproximativ 9% din PIB, în timp ce datoria publică a ajuns la peste 50% din PIB. (…) În ciuda urgenţei fiscale, până în prezent, clasa politică şi coaliţia de guvernare au preferat să echilibreze bugetul prin măsuri de austeritate impuse cetăţenilor, recurgând la noi creşteri de taxe şi impozite, în loc să demonstreze o restrângere reală a cheltuielilor proprii ale statului. Deşi abrogarea pensiilor speciale ale aleşilor locali nu ar avea un impact imediat de reducere a cheltuielilor bugetare curente (întrucât dreptul este suspendat), acest proiect de lege reprezintă un semnal politic esenţial şi absolut necesar transmis electoratului. Prin tăierea acestui privilegiu care, deşi nu este în vigoare, este prevăzut de lege, clasa politică demonstrează, în sfârşit, că este într-adevăr pregătită să renunţe la propriile privilegii şi nu doar să pună povara deficitului creat doar pe umerii contribuabililor. Dat fiind că acest drept nu este activ, el reprezintă, din punct de vedere tehnic şi financiar, cel mai simplu privilegiu de tăiat, devenind astfel testul de credibilitate al angajamentului asumat de a pune interesul public deasupra oricărei forme de sinecură”.

În cazul acestui proiect de lege, Senatul este forul decizional.