Peste 2.000 de asiatici au ajuns, anul trecut, la muncă în Constanța

Turismul românesc a început să-și revină după perioada pandemică, iar litoralul a fost din nou atracția principală pentru verile calde din țara noastră cu un număr cât mai ridicat de turiști. Cu toate acestea, angajatorii de aici au fost și vor fi tot mai mult nevoiți să își acopere o parte din forța de muncă din Asia, pentru că nu mai există suficienți români disponibili și dispuși să se angajeze. În 2020, România avea un contingent aprobat de guvern de 10.000 de muncitori, iar în 2024, guvernul a aprobat 100.000, un număr încă insuficient pentru nevoile țării. În 2023, spre exemplu, au fost depuse la Serviciul de Imigrări Constanța 4826 de solicitări de obținere a vizelor de muncă.

"În 2022 am avut 8188 de solicitări de obținere a vizelor de muncă, dintre care cele soluționate au fost aproximativ 7.500. În anul 2023, numărul a scăzut drastic, nu din cauza interesului angajatorilor de a folosi forța de muncă din străinătate, ci din cauza posibilității de a depune aceste cereri de către angajatori prin intermediul oricărei agenții de recrutare din țară. Asta a făcut ca aplicațiile să ajungă și la colegii noștri din restul țării. Astfel, în 2023 am avut 4826 de solicitări, dintre care doar 540 au fost respinse. Țările preferate de angajatorii noștri sunt Turcia, unde în 2023 am emis 1342 avize de muncă față de 2566 în anul 2022, Bangladesh a scăzut de la 1162 în 2022 la 417 solicitări în 2023, Nepal de la 620 în 2022 la 680 în 2023, Sri Lanka de la 471 în 2022 la 378 în 2023 și Pakistan de la 250 în 2022 la 113 în 2023. Per total în evidențele noastre se află străini care sunt aici în scopul angajării 6121 cetățeni străini angajați. Cei mai mulți sunt cei din Turcia, aproape 2000 de cetățeni, 1329 din Nepal, 860 Sri Lanka, iar ceilalți în număr mai mic”, ne-a declarat șeful Serviciului pentru Imigrări al județului Constanța, Mircea-Daniel Labes. 

„Majoritatea cetățenilor din Turcia și Republica Moldova lucrează în construcții, iar cei din Sri Lanka, Bangladesh, Nepal și India acoperă domeniul HORECA, adică locurile de muncă la hoteluri și restaurante. Cei din Filipine lucrează la angajatori casnici precum menajerele, iar pe partea de șantiere navale, majoritatea sunt din Vietnam, dar numerele sunt mici. Pentru a angaja pe cineva din afara Uniunii Europene, un angajator trebuie să fie pregătit la un proces de așteptare de minimum trei luni", a mai relatat Labeș.

Când a devenit o mare problemă lipsa forței de muncă în România

La nivel național, cererile sunt mult mai mari. „În 2018 s-au mărit contingențele“, declară Nicolae Lupu, reprezentantul agenției de recrutare LUMO HR. „Dacă, îmi aduc aminte bine pe atunci aveam 25.000 pe an contingență, iar în ultimii trei ani a fost o contingență de 100.000. Pe atunci aveam un restaurant unde începusem să ne izbim de lipsa personalului, așa am deschis agenția în 2019. Am contractat în ultimele 6 luni peste 1.800 de candidați. Noi ne ocupăm doar de emiterea permiselor de emiterea avizelor de muncă și după ce ajung în România, de permisele de ședere. De vize se ocupă agențiile colaboratoare. Producție, construcții, HORECA dar și foarte mulți ingineri, inclusiv ingineri chimiști, aceleași domenii pe care românii noștri le acoperă în alte țări, noi încercăm să le acoperim aici cu oameni din alte țări".

Care sunt costurile unui angajat din Asia și ce beneficii au aceștia?

„Este mult mai costisitor să angajezi personal extra-comunitar, el cheltuie din buzunar pentru avizul de muncă 100 euro cost unic per candidat, permisul de ședere este o taxă anuală de 175 euro plus comisionul agenției. Noi ca agenție oferim o garanție de înlocuire gratuită de 2 ani în cazul în care angajatul dispare sau intervine ceva., noi oferind cele mai mari garanții de pe piață tocmai pentru că gradul nostru de retenție este foarte mare, peste 96%, iar cazurile în care cineva dispare sunt izolate. Aceștia beneficiază de cazare și masă, iar salarii pornesc de la minimum pe economii în funcție de domeniul de activitate. Contractele se fac pe o perioadă de doi ani, iar vizele se obțin în general pentru 6 luni, timp în care așteptăm emiterea permiselor de ședere care se reînnoiesc anual", a adăugat Lupu.

Cum se implică statul în susținerea firmelor în aceste situații și care sunt țările de unde angajații vin

Nicolae Lupu afirmă că nu există nici un suport din partea statului. „Din cauza birocrației, cererile sunt din ce în ce mai multe, angajatorii asigurându-se că aplică cu multe luni în avans, așteptarea fiind de cel puțin 6 luni de zile după ce au fost închide listele de candidați agreați. India, Srilanka, Nepal (Pakistan este o țară unde nu se obțin vizele ușor fiind o nație cu risc, la fel cu cei din Bangladesh, care s-au dovedit cei mai neserioși cu peste 80% din ei ajunși aici și deja fugiți din România sau de la angajator). Încercăm să ne extindem, suntem în tratative cu America de Sud, probabil vom putea de anul acesta să aducem și de acolo. Aceștia sunt mai apropiați ca și cultură, vorbesc spaniola“, a încheiat Lupu.