Petrișor Peiu: România alocă aproximativ 1,6 miliarde de euro pentru serviciile de informații, mai mult decât Marea Britanie. Video

Senatorul AUR Petrișor Peiu a declarat în exclusivitate pentru cotidianul Replica de Constanța că problemele financiare ale României au început la sfârșitul anului 2019 când Ministerul de Finanțe, condus atunci de Florin Cîțu, a luat decizia de a achita în avans datoriile pe care statul le avea către firmele cu care avea contracte, ceea ce a dus România la un deficit de 4,3% din PIB, adică 4-5 miliarde de euro cheltuieli care au apărut din senin. Din acel moment, având în vedere și pandemia, România nu a reușit să își revină și s-a afundat și mai mult în anul electoral 2024 când a stabilit un record absolut al deficitului bugetar - 9,3% - din istoria României. Petrișor Peiu a mai spus că prin măsurile luate de Guvernul Ilie Bolojan România nu are cum să rezolve problema deficitului bugetar. Potrivit lui Peiu, la sfârșitul anului 2025 România va fi deja în recesiune. Explicații pe larg despre măsurile luate de Ilie Bolojan, despre Pachetul 2 de măsuri dar și despre ce ar fi trebuit să facă cu adevărat Guvernul pentru a nu duce România în haos bugetar aflați din interviul acordat exclusiv cotidianului Replica de Constanța.

Robert Nenciu, Petrișor Peiu

Situația României nu a apărut peste noapte

„Așa cum spuneam, situația bugetului României nu a apărut peste noapte. Sunt lucruri care s-au rostogolit în ani, iar acum a venit momentul să plătim factura. Degradarea performanțelor bugetului de stat a început în 2019, când ministrul de finanțe de atunci, Florin Cîțu, a decis să plătească în avans datoriile pe care statul le avea către firmele contractante. Din acest motiv, România a trecut în luna decembrie 2019 de la un deficit estimat de 2,9% din PIB la 4,3% din PIB, adică un salt de aproximativ 1,5% din PIB, echivalentul a 4–5 miliarde de euro. În 2020, pandemia a adus restricțiile guvernamentale și un deficit bugetar de 9,2%. A urmat o ușoară reducere în 2021, la 7% din PIB, însă apoi a început dezastrul: 6,3% în 2022, 6,6% în 2023 și un record absolut de 9,3% în 2024. La sfârșitul lui 2024, pe fondul acestui deficit uriaș, guvernul de coaliție PNL–PSD–UDMR–minorități a introdus o ordonanță prin care a majorat taxe, a eliminat numeroase facilități fiscale pentru angajații din construcții, agricultură, industria alimentară și IT și a promis corectarea deficitului. În realitate, deficitul a continuat să crească, ajungând în primele șase luni din 2025 la 3,6%, mai mare decât în aceeași perioadă din 2024”, a declarat senatorul AUR Petrișor Peiu.

Se conturează o reducere a activităților economice

„La finalul lunii iunie 2025 a fost instalat guvernul Bolojan, cu o majoritate de 70% în Parlament, dar fără un set de măsuri pregătite pentru combaterea deficitului. Au apărut idei disparate, negocieri, tensiuni cu sindicatele și mediul de afaceri. Singurul pachet concret adoptat, „pachetul 1 de măsuri”, a inclus creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 28%, majorarea accizelor cu 10%, introducerea contribuției de sănătate pentru pensiile mai mari de 3.000 lei, creșterea cotei reduse de TVA de la 9% la 11% și alte măsuri care au dus la o taxare mai ridicată. Efectele au apărut imediat: o explozie a tranzacțiilor imobiliare în iulie, înainte de aplicarea noii cote TVA, o scădere a consumului în stațiunile de pe litoral și o reținere generală a companiilor în privința investițiilor și angajărilor. Este prea devreme pentru o evaluare completă, dar se conturează o reducere a activităților economice, așa cum se întâmplă de fiecare dată când cresc taxele. În plus, guvernul nu a dat dovadă de fermitate: multe măsuri au fost anunțate, dar nu aplicate. Această incertitudine este mai dăunătoare decât o corecție fermă. Lumea se aștepta la o reducere a cheltuielilor statului, dar până acum nu am văzut semne clare. Continuă angajările la stat și lucrările publice, iar singura noutate a fost o ordonanță de centralizare a investițiilor din PNRR“ a precizat senatorul AUR.

Ilie Bolojan

Creșterea economică nu înseamnă neapărat și îmbunătățirea situației financiare a statului

„Există însă două avertismente oficiale: ministrul de finanțe a spus că este posibil ca în noiembrie–decembrie să nu fie resurse suficiente pentru plata salariilor, iar prim-ministrul a declarat că riscul de incapacitate de plată a crescut considerabil și că acest fenomen ar putea apărea chiar din toamnă. În ceea ce privește creșterea economică, datele arată 0% în primul trimestru din 2025 față de trimestrul 4 din 2024 și 0,3% în trimestrul 2 față de primul trimestru din 2025. Această ușoară creștere trebuie privită în contextul revizuirilor statistice, care au modificat și rezultatele din anul precedent. Oricum, creșterea economică nu înseamnă neapărat și îmbunătățirea situației financiare a statului. Statul poate intra în incapacitate de plată dacă nu are resurse în trezorerie pentru a onora la timp datoriile și salariile.

Video 1:

În esență, este tot o creștere a fiscalității, nu o reducere a cheltuielilor

Problema este că bugetul pe 2025 a fost construit nerealist. Sumele alocate pentru cheltuieli de personal se vor epuiza la finalul lui octombrie, astfel că va fi necesară o rectificare bugetară pentru a muta bani de la alte capitole. Aceasta arată clar diferența între creșterea economică raportată și situația reală a finanțelor publice.
Urmează „pachetul 2 de măsuri”, care ar trebui să fie prezentat în Parlament pentru asumarea răspunderii. Din informațiile disponibile, acesta vizează reducerea personalului în administrația publică locală și, din 1 ianuarie 2026, o creștere a bazei de impozitare cu 70%. Deocamdată însă nu există un proiect de lege concret, ci doar anunțuri fragmentare ale miniștrilor. Deocamdată există doar anunțuri publice, nu un proiect pus în dezbatere. Oricum, la noi nu se organizează dezbateri publice serioase pe proiectele inițiate de guvern. S-a vorbit, de pildă, despre creșterea bazei de impozitare pentru proprietăți cu 70%, ceea ce înseamnă că vom plăti impozite pe proprietate cu 70% mai mari, în medie, către consiliile locale. Această măsură vine la presiunea primarilor, care, lipsiți de finanțări de la bugetul de stat pentru investiții, încearcă să compenseze prin aceste venituri suplimentare. În esență, este tot o creștere a fiscalității, nu o reducere a cheltuielilor. Nu am văzut până acum reduceri reale de cheltuieli la nivelul bugetului de stat. Singura excepție este ordonanța privind proiectele finanțate prin PNRR, dar acolo banii veneau de la Uniunea Europeană, deci nu putem vorbi de o reducere a cheltuielilor interne. În plus, s-a anunțat că proiectele din programul „Anghel Saligny” și cele din PNRR vor fi reevaluate și centralizate la guvern, ceea ce lasă loc de decizii arbitrare: unele vor fi aprobate, altele respinse, în funcție de criterii politice“, a mai spus senatorul AUR.

Cel mai probabil, guvernul va apela la ordonanțe de urgență, nu la un pachet legislativ asumat în Parlament

„Cel mai probabil, guvernul va apela la ordonanțe de urgență, nu la un pachet legislativ asumat în Parlament. Declarația privind asumarea răspunderii a venit doar de la un vicepreședinte PNL, în urma unui vot intern, dar nu există încă un proiect oficial și transparent. Nu știm nici poziția PSD, principalul partid din coaliție, nici a UDMR sau USR. Guvernul ar fi putut acționa diferit încă din prima lună de mandat pentru a oferi predictibilitate și șanse reale de reducere a deficitului. Trei măsuri ar fi fost esențiale:

1. Formarea unui guvern mai suplu, cu mai puține ministere și fără cinci vicepremieri fără atribuții legale. În paralel, adoptarea a două legi pe care societatea le așteaptă de mult: reducerea numărului de parlamentari la 300 și alegerea primarilor în două tururi. Aceste măsuri i-ar fi oferit guvernului legitimitate morală pentru a cere apoi și altor categorii de cetățeni să accepte reduceri de venituri.

2. Reducerea drastică a personalului și a funcțiilor publice din agenții și autorități guvernamentale, prin desființarea unora inutile și restructurarea altora. Multe dintre aceste instituții nu au un rol real, iar funcțiile create artificial întrețin un aparat birocratic supradimensionat.

3. O reducere rațională a funcțiilor publice la toate nivelurile, inclusiv la primării, astfel încât să rezulte un aparat administrativ mai suplu și economii reale în cheltuielile statului.

Guvernul trebuia să reducă rapid cheltuielile statului, nu să crească imediat povara fiscală

După aplicarea acestor trei direcții, guvernul ar fi putut veni cu o creștere temporară a unor taxe – pentru doi, trei sau patru ani – stabilind de la început că, la finalul perioadei, taxele revin la nivelul actual. În acest fel, populația ar fi acceptat mai ușor măsurile, văzând că guvernul a început prin a-și reduce propriile cheltuieli: renunțarea la vicepremieri, reducerea numărului de miniștri și secretari de stat, eliminarea miilor de consilieri din ministere, precum și stoparea cheltuielilor exagerate și reevaluărilor repetate, făcute fără justificare economică reală.

În prima fază, guvernul trebuia să reducă rapid cheltuielile statului, nu să crească imediat povara fiscală. Doar în etapa a doua ar fi fost justificată o majorare temporară a taxelor, clar limitată la câțiva ani, cu scopul de a reechilibra bugetul. Problema este că, în loc de reduceri de cheltuieli, statul continuă să se împrumute fără discernământ, acceptând orice ofertă de creditare, în timp ce cere cetățenilor eforturi disproporționate. De exemplu, diminuarea pensiilor prin reținerea contribuției de sănătate îi condamnă practic pe pensionari la o viață mai scurtă“, a adăugat Petrișor Peiu.

Video 2:

România alocă aproximativ 1,6 miliarde de euro pentru serviciile de informații, mai mult decât Marea Britanie

„Guvernul, aflat la putere de mulți ani, cunoaște foarte bine situația financiară a țării și cerințele creditorilor internaționali. Tocmai de aceea ar fi trebuit să înceapă cu reducerea cheltuielilor bugetare și abia apoi să introducă o creștere limitată a taxelor, doar unde era strict necesar. Realitatea arată însă contrariul. Conform datelor Ministerului Finanțelor, în iunie 2025 numărul posturilor bugetare a crescut cu 264 față de luna mai, ceea ce înseamnă de fapt mii de angajări suplimentare, peste cele determinate de ieșirile naturale din sistem (pensionări sau decese). Astfel, în loc să reducă aparatul administrativ, guvernul îl extinde, organizând în continuare concursuri pentru noi posturi. Această practică ridică suspiciunea că partidele își plasează oamenii în funcții înainte de adoptarea pachetelor de reformă, pentru ca aceștia să beneficieze ulterior de protecția statutului de funcționar public. În plus, cheltuielile pentru serviciile de informații au atins niveluri absurde. În 2025, România alocă aproximativ 1,6 miliarde de euro, adică 80 de euro pe locuitor. Prin comparație, Marea Britanie, o mare putere în domeniul informațiilor, cu operațiuni extinse la nivel global, cheltuiește echivalentul a doar 50 de euro pe locuitor. Este anormal ca România să aloce mai mult decât Marea Britanie pentru servicii de informații“, a mai spus Peiu.

Video 3:

România are nevoie de armament modern... nu de un număr mai mare de funcționari

„Aceeași problemă se regăsește și la Ministerul Apărării sau Ministerul de Interne. Se invocă necesitatea de personal suplimentar, dar nu există studii științifice sau statistice solide care să justifice aceste creșteri. În realitate, România ar avea nevoie mai degrabă de armament modern și de personal foarte bine pregătit, nu de un număr tot mai mare de funcționari sau infanteriști.

Prin diminuarea pensiilor, vârstnicii sunt condamnați la o viață mai scurtă

Cheltuielile pentru ordine publică, servicii de informații și magistrați sunt deja sensibil peste media europeană ca procent din PIB. Iar acest lucru este cu atât mai greu de explicat cu cât România are un nivel de infracționalitate mai redus decât alte state europene, situându-se în partea de jos a clasamentului. În prima fază, trebuia să se reducă cheltuielile statului. Acest lucru se putea face foarte rapid. Vorbim de o coaliție aflată la putere din 2016, care cunoaște foarte bine situația financiară și cerințele creditorilor internaționali. Abia în faza a doua putea fi introdusă o creștere a poverii fiscale, dar limitată de la început pe un anumit număr de ani, cu scopul de a reechilibra bugetul. Problema este că, dacă statul se împrumută fără să refuze nicio ofertă de creditare din partea băncilor și, în același timp, le cere oamenilor de rând să facă eforturi uneori supraomenești, atunci apare o mare nedreptate. De exemplu, dacă pensionarilor li se diminuează pensia deja mică, prin reținerea contribuției de sănătate, aceștia aproape că sunt condamnați la o viață mai scurtă.

Înainte de orice pachet fiscal, partidele își plasează oamenii în posturi cheie... pentru a rămâne protejați de statutul de funcționari publici

Corect ar fi fost să existe o secvență clară: mai întâi reducerea rapidă a cheltuielilor statului, iar apoi, doar acolo unde era strict necesar, o creștere temporară a taxelor. Din păcate, aceste măsuri nu au fost luate, iar populația este indignată. În realitate, nu numai că nu s-au redus cheltuielile bugetare, ci, dimpotrivă, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor, în iunie 2025 numărul posturilor la stat a crescut cu 264 față de mai 2025. Aceasta este, de fapt, politica guvernului Bolojan. În continuare se organizează concursuri pentru ocuparea unor posturi la stat. Când vorbim de o suplimentare de 264 de posturi, trebuie precizat că, în realitate, s-au făcut mult mai multe angajări, pentru că au existat ieșiri din sistem prin pensionări sau decese. În fiecare an peste 10.000 de oameni părăsesc sistemul. Asta înseamnă că, pentru a avea 264 de posturi în plus, au fost angajați de fapt peste 10.000 de oameni. Înainte de orice pachet fiscal sau de măsuri noi, partidele își plasează oamenii în posturi-cheie, astfel încât aceștia să rămână protejați de statutul de funcționari publici“, a mai precizat senatorul AUR.

Video 4:

Vom avea o societate extrem de tensionată și divizată... cu o falie adâncită între administrație și cetățeni

„Nu există nicio normă care să arate că România are mai puțini soldați decât alte state membre NATO sau că trebuie să angajeze suplimentar în ministerele de apărare și interne. Esențial este să avem armament modern și personal foarte bine pregătit, nu neapărat mulți infanteriști sau agenți. Deși se spune că este nevoie de mai mulți polițiști și jandarmi, nu există studii statistice sau științifice care să justifice această creștere. Poate personalul suplimentar necesar ar putea fi obținut prin redistribuire din birouri, unde numărul este excesiv. Cheltuielile cu ordinea publică, serviciile de informații și justiția sunt deja sensibil peste media europeană, raportat la PIB. Și asta în condițiile în care România nu are o rată a infracționalității comparabilă cu alte state europene, fiind chiar în partea de jos a clasamentului. La finalul anului 2025 este foarte probabil să intrăm în recesiune, pentru că toate măsurile de creștere a poverii fiscale vor determina o contracție economică. Dacă s-ar reduce cheltuielile statului, s-ar diminua și presiunea asupra economiei. Dar, în lipsa acestor măsuri, vom avea recesiune, o societate extrem de tensionată și divizată, cu tot mai puțină încredere în instituțiile statului și cu o falie adâncită între administrație și cetățeni.

Guvernul Ilie Bolojan va rezista până în decembrie 2025... dar actuala coaliție va rămâne la putere până la finalul mandatului 

Guvernul Ilie Bolojan va rezista până în decembrie 2025 și, cel mai probabil, actuala coaliție va rămâne la putere până la finalul mandatului, chiar dacă se vor schimba miniștri. O moțiune de cenzură nu are șanse reale, pentru că opoziția deține doar 20% din locurile din Parlament, iar coaliția de guvernământ are peste 70% din voturi. Este puțin probabil ca PSD să părăsească actuala coaliție, întrucât deține ministere, avizează acte și votează proiectele guvernului. În concluzie, nu există în prezent o formulă prin care PSD să se rupă de coaliția aflată la putere“, a concluzionat Petrișor Peiu.

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.