Plafonarea indemnizaţiei pentru creşterea copiilor. De ce ne ISTERIZĂM pentru câteva sute de bogătaşi?!
Plafonarea indemnizaţiei pentru creşterea copiilor. De ce ne ISTERIZĂM pentru câteva sute de bogătaşi?!
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestPlafonarea indemnizației pentru creșterea copiilor propusă de ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a stârnit mai multe controverse în rândul populației. Lumea este dezamăgită de inițiativa ministrului, acuzând faptul că nu este corect să existe o plafonare. Și totuși, propunerea Olguței Vasilescu face referire la indemnizațiile care depășesc sume exagerate. Mai precis, aceasta dorește plafonarea sumelor de peste 8.000 de lei. Câți români primesc indemnizații de peste 8.000 de lei? 0.01%, aproximativ 3.000 de persoane.
Indemnizațiile pentru mame au ajuns să aprindă pe toată lumea după anunțul făcut de Lia Olguța Vasilescu privind plafonarea acestora. Ea a comparat ce sume primesc mamele din UE și la ce sume se ajunge în România, unde anumite persoane primesc mii de euro pentru creșterea unui copil. Ea sugerează reintroducerea unui plafon, pentru ca să nu mai existe situații în care oamenii să primească 35.000 de euro într-un an pentru un copil.
Ea a precizat că beneficiari de indemnizații sunt: până la 1.233 lei 108.438 de beneficiari, între 1.234 – 3.400 lei sunt 39.700, între 3.400 – 5.000 lei sunt 5.478, între 5.000 – 10.000 sunt 3.504, iar peste 10.000 sunt 623. Ministrul a sugerat ca plafonarea să fie la 8.000 de lei. În momentul de face, indemnizația este calculată la 85% din salariul primit pe ultimele 12 luni ale părintelui.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, în martie 2016, în calitate de for decizional, legea prin care indemnizaţia de creştere a copilului a fost stabilită la 85% din veniturile părintelui şi se acordă pentru o perioadă de doi ani, fără niciun plafon. Până atunci, plafonul maxim era de 3.400 de lei. Legea a intrat în vigoare la 1 iulie 2016.
Totuși, cârcotași există. Chiar dacă plafonarea ar fi la o sumă consistentă, unde nu ar fi afectați 99% din populația României, oamenii au început să tragă concluzii pripite. Inexistența unei plafonări a dus la sume cheltuite de către Statul Român de zeci de mii de euro, ceea ce înseamnă că suma totală care a fost plătită pe anul dinainte ca plafonarea să dispară, s-a risipit în primele 3 luni după ce a fost scoasă. Existența unei plafonări ar elimina existența sumelor absurde și imense pe care care familiile le plătesc.
Cea mai mare indemnizaţie era plătită către un avocat din Bucureşti, aproape 160 de mii de lei pe lună. A doua cea mai mare sumă e primită de o mamă din Constanţa, 141 de mii de lei pe lună. Pe locul trei este o indemnizaţie de 94 de mii de lei, urmată de cea a unui director general din Constanţa cu aproape 90 de mii de lei, iar pe locul cinci, o mamă de profesie executor judecătoresc primeşte aproape 61 de mii de lei pe lună.
Reacțiile oamenilor au fost incredibile. Dacă unele persoane văd ca pe o afacere să faci un copil, alte persoane consideră că nu este necesară această plafonare pentru că „ele muncesc”. „Păi cei bogați, care sunt patroni, trec ce salariu vor ei după ce stabilesc să aibă un copil pentru a putea să aibă o indemnizație bună. Este o strategie pe care o fac. Creșterea copilului devine, deci, o afacere”, a spus o femeie din Constanța. O altă consideră că nu este corect. „Probabil sunt nebuni. Dacă eu am avut un an productiv și merit câteva zeci de mii de lei pe lună, eu nu plătesc taxe? Să mi-i acorde!”, spunea o femeie pe unul din grupurile de mămici de pe o rețea de socializare.
Claudia CORBU
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News