Președintele SANITAS Constanța nu validează declarațiile optimiste vehiculate în public despre legea salarizării

Discuțiile pe Legea Salarizării se derulează pe repede înainte cu speranța de a închide acest jalon din PNRR. Numai că nici ultima variantă propusă de ministrul interimar al Muncii nu este pe placul sindicaliștilor de la SANITAS. Președintele SANITAS Constanța, Cristina Rădulescu, a declarat pentru Replica de Constanța că aceste „versiuni îmbunătățite“ ale proiectului legii salarizării, nu au fost prezentate sindicaliștilor și nici nu au primit vreun draft nou sau o garanție reală că aceste lucruri se vor întâmpla. În același timp, social democrații au două așteptări de la această lege: să mulțumească toate categoriile de bugetari și să îndeplinească jalonul din PNRR.

Cristina Rădulescu, președinte SANITAS Constanța

Noua formă a Legii salarizării, speranțe pentru adoptare

Legea salarizării dă serioase bătăi de cap atât politicienilor, cât și reprezentanților sindicatelor. Și asta pentru că până acum dialogul dintre Guvern, Parlament și sindicate a lipsit cu desăvârșire. Abia când proiectul a fost înaintat spre dezbatere au început să apară problemele și refuzurile categorice din partea sindicatelor.

Așa că nu puteau lipsi din meniu protestele de stradă sau grevele generale, așa cum s-a întâmplat în sistemul sanitar. După ce sindicaliștii SANITAS au trecut la greva generală, s-a trecut la o rediscutare a Legii Salarizării la nivelul Ministerului Muncii, deși vorbim despre un ministru demis prin moțiune de cenzură.

Astfel, noua Lege a salarizării a intrat în etapa decisivă, cu modificări majore pregătite pentru Educație și Sănătate. Peste două treimi dintre cei aproximativ 1,2 milioane de angajați ai sectorului public ar urma să beneficieze de creșteri, potrivit ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. În Sănătate, proporția beneficiarilor a trecut de 75%, iar pentru profesori sunt negociate o grilă complet nouă, aplicabilă din 2028, și aproape dublarea plății cu ora.

Forma finală a proiectului depinde însă de acordul partidelor politice și de rezultatul ultimelor negocieri cu sindicatele. Legea trebuie adoptată și promulgată până la 31 august pentru ca România să nu piardă 770 de milioane de euro din PNRR.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru a declarat că proiectul a fost modificat substanțial față de varianta publicată pe 17 iulie, după discuțiile purtate cu sindicatele, ministerele și reprezentanții partidelor.

„În acest moment avem o versiune avansată pe domeniul Sănătății, unde așteptăm și sperăm să găsim o înțelegere care să fie bună pentru sector. Deja din calculele pe care le-am făcut, lucrurile arată mult mai bine decât în versiunea de pe 17 iulie. Deci vestea bună pentru pentru familia ocupațională din sănătate este că în urma discuțiilor cu sindicatele, numărul persoanelor care ar beneficia de creșteri este acum peste trei pătrimi, deci peste 75%, chiar s-ar putea să fie sub 18% cazurile care rămân oarecum izolate, unde ar fi nevoie de compensări“, a explicat Dragoș Pîslaru.

Sindicaliștii din sănătate spun din nou pas Legii salarizării

Una dintre cele mai importante schimbări privește numărul salariaților care ar urma să câștige în urma aplicării noilor grile. Potrivit ministrului interimar al Muncii, peste două treimi dintre cei 1,2 milioane de angajați ai sectorului public ar beneficia de creșteri salariale. Raportat la numărul total indicat de oficiali, reforma ar aduce venituri mai mari pentru peste 800.000 de persoane.

Proiectul urmărește și corectarea diferențelor dintre oameni care desfășoară activități similare, dar sunt plătiți diferit în funcție de instituție, precum și reașezarea raportului dintre salariul de bază și sporuri. Negocierile cu sindicatele din Sănătate au dus la creșterea semnificativă a numărului de persoane care ar urma să beneficieze de noile grile.

În versiunea avansată a proiectului, peste trei sferturi dintre angajații familiei ocupaționale Sănătate ar beneficia de majorări. Proporția celor rămași în situații izolate, pentru care ar fi necesare mecanisme de compensare, ar putea coborî sub 18%.

Rezultatul marchează o schimbare importantă față de forma anterioară a proiectului. La sfârșitul lunii iulie, estimarea prezentată de Pîslaru indica majorări pentru aproximativ două treimi dintre angajații din sistemul sanitar. Discuțiile au vizat salariile de bază, plata gărzilor și a turelor, condițiile de acordare a sporurilor și situațiile în care aplicarea noii grile ar genera un venit mai mic decât cel aflat deja în plată. Ministrul consideră că părțile sunt aproape de un acord, dar a evitat să vorbească în numele sindicatelor, înainte de finalizarea negocierilor.

Și sindicatele au vorbit. Au spus nu acestei noi versiuni. Președintele sindicatului SANITAS Constanța, Cristina Rădulescu, a declarat pentru Replica de Constanța că noua versiune nu a fost prezentată sindicatului.

„Aceste «versiuni îmbunătățite» ale proiectului legii salarizării, nu ne-au fost prezentate.  În discuțiile de ieri, nu am primit niciun draft nou, nicio garanție reală. 

Ni s-a spus verbal că propunerile noastre au fost luate în considerare, că sunt de acord cu principiile noastre de salarizare, dar nu există niciun text transmis oficial care să confirme acest lucru.

Nu putem valida declarații optimiste, cifre vehiculate public sau procente care nu sunt susținute de un document oficial.  În lipsa unui draft actualizat, orice afirmație despre «75% creșteri» sau «doar 18% pierderi compensate» rămâne doar retorică.

Nu acceptăm o lege construită pe promisiuni verbale, pe sporuri care „se vor acorda ulterior prin HG” și pe garanții condiționate de avizul Finanțelor. Modelul propus de cele două federații din sănătate este singura bază de lucru“, a declarat Cristina Rădulescu.

Florin Manole

Fostul ministru al Muncii Florin Manole spune care sunt condițiile social-democraților pentru a vota Legea Salarizării. După luni de blocaje, partidele au discutat marți din nou despre această lege, la Cotroceni. Fostul Ministru al Muncii spune că viitoarea lege va trebui să mulțumească toți salariații statului, pentru a evita o eventuală grevă, dar și să nu depășească anvelopa propusă, condiție pentru îndeplinirea jalonului din PNRR.

„Eu cred că, de fapt, întreaga discuție trebuie să țină cont de două, nu linii roșii, că nu e cazul să folosim exprimarea asta, ci de două repere esențiale ambele. Unul, mulțumirea celor care lucrează în educație, sănătate, apărare și ordine publică, cultură, administrație publică, locală sau centrală, în general a celor care lucrează în sistemul bugetar, pe de o parte, și pe de altă parte, capacitatea de a livra aceste rezultate în funcție de disponibilitățile bugetare ale țării noastre. În momentul în care vom avea aceste două lucruri împreună, cred că suntem foarte aproape de un consens“, a declarat Manole.