Preşedinţia Partidului Popular European va fi deţinută, în premieră, de către un est-european

Donald Tusk

Congresul Partidului Popular European (PPE), ce are loc miercuri şi joi la Zagreb, va marca o premieră în istoria celei mai mari familii politice din Europa, preşedinţia formaţiunii urmând să fie asigurată pentru următorii trei ani de un est-european, în persoana fostului premier polonez Donald Tusk.

Tusk, care la 1 decembrie îşi încheie mandatul de preşedinte al Consiliului European, este unicul candidat înscris la preşedinţia PPE (ce reuneşte 84 de partide din 43 de ţări), funcţie deţinută în ultimii şase ani de francezul Joseph Daul.

Alegerea preşedintelui PPE va fi rezultatul unui vot secret din partea delegaţilor, ce va fi anunţat miercuri seară.

În vârstă de 62 de ani, Donald Tusk ar urma să preia funcţia care de la fondarea PPE, în 1976, a fost deţinută de doi belgieni (Leo Tindemans şi Wilfried Martens), un olandez (Piet Bukman), un francez (Joseph Daul) şi un luxemburghez (Jacques Santer).

Fostul premier belgian Wilfried Martens s-a aflat pentru cea mai lungă perioadă (23 de ani, între 1990 şi 2013) la conducerea PPE.

Delegaţii la congresul PPE îi vor alege joi pe cei zece vicepreşedinţi şi trezorierul. Pentru posturile de vicepreşedinţi s-au înscris 12 candidaţi - David McAllister (Germania), Helen McEntee (Irlanda), Siegfried Mureşan (România), Averof Neofytou (Cipru), Petteri Orpo (Finlanda), Franck Proust (Franţa), Paulo Rangel (Portugalia), Ivan Štefanec (Slovacia), Antonio Tajani (Italia), Esther De Lange (Olanda), Mariya Gabriel (Bulgaria) şi Johannes Hahn (Austria).

În cele două zile ale congresului PPE vor avea loc mai multe dezbateri, cele mai interesante subiecte fiind viitorul regiunii Balcanilor Occidentali şi eforturile la nivel european pentru limitarea urmărilor negative ale schimbărilor climatice.

Pe lista invitaţilor se află şefii de stat sau de guvern din PPE - preşedintele român Klaus Iohannis, omologul său cipriot Nikos Anastasiades, cancelarul german Angela Merkel, premierii bulgar Boiko Borisov, leton Krišjanis Karins, grec Kyriakos Mitsotakis şi irlandez Leo Varadkar -, precum şi preşedintele în exerciţiu al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, preşedintele la final de mandat al Consiliului European Donald Tusk, preşedintele ales al Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi liderul grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber.

În urma alegerilor europene din 23-26 mai, Partidul Popular European a obţinut cele mai multe (182) de locuri în Parlamentul European, având în continuare cel mai numeros grup politic. De asemenea, PPE şi-a asigurat asigurat preşedinţia noii Comisii Europene, care va fi deţinută până în 2024 de Ursula von der Leyen. AGERPRES