Prima reacție a lui Raed Arafat, în dosarul elicopterului SMURD: „Acuzațiile de contrabandă sunt nefondate“

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, reacționează public după ce procurorii militari au extins urmărirea penală în dosarul privind înlocuirea elicopterului SMURD prăbușit în 2016. Într-un document amplu, formulat „în exercitarea dreptului legitim la apărare”, Arafat respinge acuzațiile de contrabandă și invocă o serie de corespondențe oficiale cu autoritățile fiscale, pe care le prezintă drept dovadă că procedurile au fost transparente și realizate cu acordul instituțiilor statului.

Raed Arafat

„Contrabanda presupune clandestinitate. Aici vorbim de corespondență oficială”

Arafat susține că toate demersurile privind preluarea elicopterului au fost făcute „în mod instituțional”, cu solicitări explicite către Direcția Generală a Vămilor și ANAF, inclusiv înainte de aducerea aeronavei în România.

„Au fost solicitate îndrumări explicite cu privire la procedura aplicabilă, inclusiv în ceea ce privește procedura vamală, iar toate demersurile au fost realizate întocmai, în conformitate cu indicațiile autorităților competente”, arată acesta.

În opinia sa, acuzația de contrabandă este „profund contradictorie”:

„Contrabanda presupune, prin definiție, clandestinitate. A vorbi despre o pretinsă ‘contrabandă’ realizată prin corespondență oficială și cu implicarea instituțiilor statului echivalează cu o distorsionare evidentă a realității.”

Raed Arafat merge mai departe și ironizează construcția juridică: „o veritabilă ‘contrabandă altruistă’”.

Documentele invocate: solicitări oficiale și răspunsuri ANAF

Documentele prezentate arată că, încă din septembrie 2017, Inspectoratul General de Aviație (IGAv) a cerut în mod oficial clarificări privind regimul vamal al elicopterului primit ca despăgubire.

În adresa către Direcția Generală a Vămilor, IGAv precizează explicit că aeronava urma să fie preluată de la un furnizor din Insula Man și solicită „ce formalități vamale sunt necesare în cazul importului”.

Răspunsul autorităților fiscale (ANAF – Direcția Generală a Vămilor) confirmă cadrul juridic aplicabil și face trimitere la statutul vamal al teritoriilor implicate, menționând necesitatea documentului T2L pentru confirmarea statutului unional al aeronavei.

Ulterior, în noiembrie 2017, IGAv transmite formularul T2L primit la livrare și solicită confirmarea că „documentația este completă și că nu mai sunt necesare alte formalități pentru recepția corectă a aeronavei”.

Pentru Raed Arafat, aceste documente sunt esențiale:

„În aceste condiții, în care toate activitățile au fost desfășurate transparent, cu consultarea directă a autorităților statului, formularea unor acuzații de contrabandă este nefondată.”

„Nu aveam atribuții directe în 2017“

Un alt argument central al șefului DSU ține de competențele legale. Arafat susține că, la momentul aducerii elicopterului (2017), IGAv nu se afla integral în coordonarea sa, această situație fiind clarificată abia prin modificări legislative din 2020.

„Aspectele administrative invocate în cauză nu intrau în coordonarea mea la acel moment”, precizează acesta.

Mai mult, el subliniază că documentele contractuale și procedurile de achiziție nu sunt semnate de secretarul de stat, ci se derulează la nivelul IGAv, conform legii.

Contextul anchetei: prejudiciu de peste 4,4 milioane lei

Procurorii militari susțin că elicopterul adus din Guernsey (teritoriu în afara zonei de TVA a UE) ar fi fost introdus în România fără îndeplinirea formalităților vamale, ceea ce ar fi generat un prejudiciu de aproximativ 4,4 milioane de lei, reprezentând TVA neplătit.

În dosar sunt vizate 17 persoane, acuzate de contrabandă, în diferite forme (coautorat, complicitate, instigare).

Dosar reluat după ce acuzațiile de corupție au fost clasate

Arafat leagă actuala anchetă de un dosar anterior instrumentat de DNA, în care nu s-au confirmat suspiciuni de corupție.

„Au fost înlăturate suspiciunile privind existența unei mite sau a unui abuz în serviciu, ceea ce face cu atât mai greu de înțeles menținerea unei construcții acuzatorii”, afirmă acesta.

Șeful DSU sugerează că noua direcție a anchetei ridică semne de întrebare privind „proporționalitatea și buna-credință” a demersului.

„Nu se urmărește stabilirea adevărului, ci denigrarea“

În final, Arafat vorbește despre o posibilă miză de imagine: „Nu se urmărește stabilirea unei răspunderi juridice în baza unor fapte concrete, ci denigrarea cu orice preț atât a persoanei și a imaginii mele, cât și a activității DSU.”

El își exprimă însă încrederea că analiza documentelor „va conduce la clarificarea rapidă a situației și la restabilirea adevărului”, scrie stiripesurse.ro.