Primarul din Agigea dă furnizorul de energie pe mâna procurorilor. Cristian Cîrjaliu: „I-am prins furând din banii oamenilor!“ Video
Primarul din Agigea dă furnizorul de energie pe mâna procurorilor. Cristian Cîrjaliu: „I-am prins furând din banii oamenilor!“ Video
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestPrimarul comunei Agigea, Cristian Cîrjaliu, a declarat pentru Replica de Constanța că în prezent este în dezbatere proiectul privind taxele și impozitele pentru anul 2027. El a precizat că, potrivit legislației în vigoare, pentru anul viitor acestea ar trebui să fie majorate cu rata inflației, adică cu 7,2%. El a adăugat că a făcut o adresă către Ministerul Finanțelor pentru a primi o serie de lămuriri referitoare la această majorare, având în vedere că legislația este destul de ambiguă. În ceea ce privește proiectele din comuna Agigea, Cîrjaliu a precizat că dorește să înceapă asfaltarea în cartierul Moară și să continue lucrările la rețeaua de canalizare din satul Lazu.
Robert Nenciu, Cristian Cîrjaliu
Creșa din Agigea, abandonată de Compania Națională de Investiții
Potrivit primarului din Agigea, Cristian Cîrjaliu, comuna ar fi trebuit să beneficieze de noua creșă, dacă cei de la Compania Națională de Investiții nu ar fi oprit lucrările.
„Este foarte important ca noi să înțelegem că undeva vom deconta. Nu eu ca primar, ci cetățeanul în general. Și aici vin cu un exemplu concret. Avem o investiție, o creșă, care este prin Compania Națională de Investiții și de la care, din decembrie anul trecut au primit un ordin de încetinire a lucrărilor – 98% – și s-a încetinit așa de repede, încât nu se mai face nimic. Deci, acolo suntem cu clădirea, au plecat toți din șantier, cu clădirea adusă undeva la 50% și nimeni nu mai face niciun fel de demers pentru a continua lucrurile. Repet, acea lucrare este atrasă printr-un fond de Compania Națională de Investiții, și nu are legătură directă cu Primăria comunei Agigea în acest moment. Când se va finaliza acea lucrare, va fi predată integral comunei Agigea, ca autoritate publică locală.
Și aici este un blocaj și vedem cum o să ajungem. Pentru că am fost acum vreo 10 zile, am fost prin țară și am văzut o creșă similară cu a comunei, așa, care era aproape de finalitate. Dar acolo s-au schimbat niște... adică s-s mutat de la Compania Națională de Investiții pe PNRR, unde acolo au avut bani și au găsit soluții pentru anumite... Bineînțeles că unde am fost, localitatea respectivă este municipiu“, a declarat Cristian Cîrjaliu.
Comasarea comunelor, o problemă neanalizată corect
În ceea ce privește proiectul reorganizării administrative și a comasărilor, Cristian Cîrjaliu a spus că trebuie o analiză mult mai aprofundată.
„Comasarea voluntară înseamnă că suntem amândoi de acord să ne prăbușim. Adică, dacă și așa suntem noi, așa cel puțin ne agățăm ca scaiul de lâna oii și mergem mai departe.
Soluția în administrația publică: este nevoie de o reformă, dar o reformă pornită de sus în jos. Prima dată trebuie reformate regiunile sau județele. Și din 42 de județe să facă 12. Cel mai bine ar fi... să se meargă pe regimul Curților de Apel. Pentru că după-aia trebuie să intri și în justiție să faci reformă. Trebuie să schimbi multe lucruri. Eu acum povestesc și îmi dau punctul de vedere după 20 de ani de administrație publică.
Comasarea comunelor, să știți că nu aduce întotdeauna un rezultat pozitiv. Dar, în primul rând, nu există un echilibru între localități. Am văzut zilele astea interviuri cu primari de orașe în care își exprimau punctul de vedere și spuneau să lămurim acest aspect: orașe care au sub 10.000 de locuitori și comune care au peste 10.000 de locuitori. Știți care este diferența între cele două? Și la impozite.
Video 1:
Deci, la orașe impozitele sunt mai mari. Pentru cei care trec de la orașe la comune, e foarte bine pentru cetățean, pentru că atunci se diminuează impozitul.
Cel mai bun eșalon este evidența populației. Agigea, astăzi, la ora actuală, are aproape 11.000 de locuitori la evidența populației.
Pe noi, fostul Guvernul Bolojan ne-a restricționat, deși avem aproape 11.000 de locuitori, ne-a restricționat să funcționăm subdimensionați. Adică au venit și au spus: «Ok, aveți 30 de posturi». Când le-am cerut explicații și le-am zis: «Domnule, nu este în regulă și nu ați aplicat legal», și am cerut ordinul de prefect în acest sens, nu mi-a răspuns nici acum. Și în condițiile astea, Eforie, Techirghiol, Hârșova, Negru Vodă sunt orașe. La Agigea ai 30 de angajați în cadrul primăriei. Și la orașele acestea sunt peste 50, uneori chiar 60. Noi livrăm un produs către populație. Un serviciu. Și la 11.000 de locuitori, tu muncești cu 30 de oameni și încerci să rezolvi problemele cetățenilor. Pentru asta ești ales: să rezolvi, nu să pui piedici, nu să zici că nu mi-a plăcut de tine, că nu știu ce. Deci trebuie să rezolvi în primul rând problemele“, a explicat Cîrjaliu.
Taxele locale, puse în dezbatere publică
Cîrjaliu a spus că și-a dori ca anul viitor să nu mărească taxele și impozitele locale nici măcar cu rata inflației, și că a cerut un punct de vedere de la Ministerul Finanțelor.
„Și în al doilea rând, am văzut nebunia asta cu taxele. Toată lumea a mărit taxele. Toată lumea. Noi, anul trecut, am mărit taxele cât am putut de puțin, așa, plus indicele de inflație.
Anul ăsta suntem în dezbatere cu taxele și impozitele locale. Acum am afișat, am făcut o adresă către minister, pentru că este ambiguu aici, o situație neclară în Codul Fiscal: dacă mai actualizăm taxele cu rata inflației. Anul ăsta, rata inflației este 7,2%.
Am făcut o adresă către Ministerul Finanțelor Publice să ne deslușească dacă... eu, de exemplu, propunerea mea este să nu mărim nici cu această rată de 7,2% a inflației. În Codul Fiscal scrie că suntem obligați pe anul 2026. Punct. Nu și pentru anul 2027. În interpretarea mea de jurist, așa am văzut lucrurile.
Dar am cerut lămuriri, să-mi spună. Am făcut o adresă pe două pagini, am cerut mai multe detalii acolo. Și am cerut să ne comunice. Pentru că trebuie să înțelegem un singur lucru: cetățeanul nu mai poate suporta biruri, taxe.
Noi, de exemplu, anul trecut pentru o persoană care are, de exemplu, două apartamente și o casă plus terenul aferent a plătit 1.600 de lei.
Video 2:
Avem taxa de gunoi 10,50 lei. Și anul ăsta, dacă este... și nu ne aprobă cei de la minister, dacă ne dă un răspuns negativ și spune «trebuie să aplicați negru pe alb rata inflației», noi vom aplica, că așa spune legea. Pentru că după-aia vine Curtea de Conturi și spune: «Băi, așa e din urmă, și cu penalități».
Dar ce este foarte important și ce mesaj vreau să transmit cetățenilor — și vreau să vă dau și un exemplu, că știți, puterea exemplului este foarte clară. Eram în față la taxe și impozite, la ghișeu, și a venit o doamnă, 55-60 de ani, așa. Și venise... doamna respectivă venise cu o sumă. Avea 4.000 de lei la dânsa, că toată lumea înnebunise: «Doamne, s-au mărit taxele, s-au mărit taxele!». Și a plătit 1.200 de lei.
I s-a luminat dintr-o dată fața și a spus: «Doamne, e ceva... Domnule primar, vă rog frumos, fiți om în continuare!». Este... Eu am rămas foarte, cum să vă spun eu, mișcat de ce a spus doamna respectivă și încercăm să facem tot ce este posibil. Că de asta toată lumea vrea: vrea să facem investiții. Și noi avem“, a precizat Cristian Cîrjaliu.
Centru de zi, la Agigea, pentru 25 de copii proveniți din familii defavorizate
Primarul din Agigea mai spune că în comuna pe care o conduce se află probabil singurul centru de zi din județ unde 25 de copii din familii defavorizate primesc hrană și educație.
„Comuna Agigea cred că este singura unitate administrativ-teritorială și la nivel de țară — să știți că nu sunt multe, nu știu dacă sunt 40 de centre de zi, adică dacă există un centru de zi în fiecare județ.
Care este rolul acestui centru de zi? Copiii. Cine la ora 8:00, ia micul dejun. La ora 12:00 se servește masa, prânzul. Au gustări. La ora 15:00 se servește o altă masă, pleacă cu gustare. Poate să facă baie, poate să fie spălat. Se fac lecțiile cu personalul angajat. Avem 25 de copii.
Ei vin, se prezintă la centrul de zi. De acolo pleacă cu educatorul, cu psihologul, pleacă la școală, frecventează școala. Vin apoi la centrul de zi, fac lecțiile, mănâncă. Îi spălăm, îi curățăm“, a afirmat Cîrjaliu.
Robert Nenciu, Cristian Cîrjaliu
Codul Urbanistic, o inepție
Referitor la noul Cor Urbanistic, Cristian Cîrjaliu a afirmat că este o inepție și că este tipic userist. El a adăugat că atunci când urmașii Anei Pauker au ajuns la putere au dat naștere unor astfel de monștri precum Codul Urbanistic.
„Asta este o gândire tipic „useristă”. Așa e făcut, pe genunchi, și băgat... Din 2021 tot se vorbește despre acest nou Cod Urbanistic.
În primul rând, știți ce au făcut? Marea nenorocire a acestui cod? Au crescut amenzile. Deci acum cea mai mică amendă e 50.000 de lei. Deci vă dau caz concret, întâmplat nu în comuna Agigea, întâmplat la o unitate administrativ-teritorială limitrofă: un om avea o piscină și era făcută piscina cu autorizație de construire. A închis-o, a astupat-o și s-a nimerit să o vândă. Și cand au făcut verificările l-au întrebat unde este piscina și omul a spus că a astupat-o. Pentru că nu a avut autorizație de demolare a luat 50.000 de lei amendă! În final omul s-a răzgândit și nu a mai vândut.
Deci așa s-a ajuns. Plus că s-a făcut o propagandă din asta pe fake: nu mai ai nevoie de autorizație. Ba da, s-a tâmpit cu acest Cod Urbanistic. Spun ei că nu îți mai trebuie autorizație dar trebuie să te duci la arhitect. Îți trebuie aviz de amplasament! Deci îți trebuie, și se va impozita... și stați puțin!
Ce să vă mai spun? Astăzi, deci, dacă până în 25 august aveați un teren și voiați să-l dezmembrați în două... Că te duceai frumos la cadastrist, acum e pe proiect: arhitect, proiect, bani. Dar vreau să-l dezmembrez. Nu se mai poate.
Înainte puteai să dezmembrezi în baza unei aprobări și a unui plan de amplasament și delimitare, plan de dezmembrare. Acum nu mai! Acum bagă omul mai adânc mâna în buzunar, pentru a crește anumite taxe. În loc să se simplifice aceste lucruri. Deci este mai grea legislația decât pe timpul răposatului Ceaușescu! Când ai urmașii Anei Pauker și ajung la guvernare — că eu mi-asum ceea ce spun — urmașii Anei Pauker când ajung la guvernare, nasc astfel de monștri! Bine că au ajuns până acum de două ori și că au fost ușuiți acum. Dar Doamne ferește dacă mai ajung acești oameni! Pregătiți-vă de 2028.
Da, dar aici, știți cine este de vină? Cetățeanul. Cetățeanul, pentru că în momentul în care tu te apuci și pui ștampila pe cineva care ți-a băgat mâna în buzunar, înseamnă că îți place“, a mai spus Cristian Cîjaliu.
Video 3:
Lucrări de asfaltare, în cartierul Moară
În ceea ce privește proiectele de la nivelul comunei, Cîrjaliu a explicat că unele sunt în grafic iar altele în așteptare, din lipsă de fonduri.
„În primul rând, nu știu dacă știți sau dacă am discutat: avem lucrările de canalizare începute pentru Lazu. Unde, de asemenea, am executat aceste lucrări și nu s-a decontat până astăzi nimic.
Eu aș vrea pe aceia care spun că nu se face nimic să vină să facă puțină muncă în folosul comunității, ca să vadă cum e să muncești voluntar. Știți, apropo de comasarea voluntară, care nu e nici struț, nici cămilă... Știți cum e cu comasarea asta? Este produsul... o încrucișare între un cal și un măgar. Și iese catâr care nu produce nimic, și este și încăpățânat. Cam asta va fi. Dar nu se face nimic.
Avem lucrări de canalizare începute, lucrăm pe străzi, încercăm în capacitatea financiară pe care o avem. Că acum nici nu poți să-i bagi pe ăștia care lucrează... să-i bagi în faliment. Pentru că problema este alta: legislația românească — la 25 ale lunii ai tăiat factura, nu 25 decembrie, la 25 ale lunii ai tăiat factura — trebuie să plătești TVA-ul! Punct. Ai, n-ai... primii bani care vin... Pentru 10 lei neplată la TVA, vine și îți închide contul, îți blochează firma! Și mai lucrează cineva atunci?
Video 4:
Noi încercăm să facem aceste lucrări. Avem lucrări de asfaltare în cartierul de la Moară, începute. Am așteptat acolo să... cred că zilele astea, mâine-poimâine, începem cu asfaltul.
Poate multă lume m-a acuzat că nu pun flori și panseluțe. Da! Nu pun flori și panseluțe, pentru că alea în fiecare an au o viață limitată. Dar în același timp construiesc. Construiesc străzi unde pot, asfaltez, am lucrări în derulare.
Problema este că, atunci când construiești, mai trebuie să și întreții. Întreținerea costă. Încercăm acum... Am terminat una dintre investițiile foarte importante și sper ca după 1 decembrie să ne mutăm într-o casă nouă: Primăria Comunei Agigea, care e reabilitată integral din punct de vedere energetic.
Iluminatul public: am depus proiectul acum pentru iluminatul public, e scos pe SEAP și așteptăm să vină ofertanții, să vedem reabilitarea iluminatului public.
Anul acesta, în septembrie, copiii au primit ghiozdan cu tot ce înseamnă rechizite integral. Toți copiii la fel, nu am făcut discriminare, decât am spus: ghiozdan pentru fete, ghiozdan pentru băieți. Începând de la clasa 0, până în 500 și ceva de copii au primit.
Uniforme pentru copii: am decontat acum, zilele astea. S-au depus dosarele, se decontează 250 de lei per copil pentru uniforme. Care astea sunt ajutoare pentru fiecare plătitor de taxe și impozite din comuna Agigea. Avem transportul gratis — școală, transportul gratis pentru elevi, studenți, pensionari“, a mai precizat Cristian Cîrjaliu.
Robert Nenciu, Cristian Cîrjaliu
Facturi nejustificate de la furnizorul de energie electrică
Primarul comunei Agigea a făcut o acuzație extrem de gravă la adresa furnizorului de energie din comună despre care spune că la prins furând din banii locuitorilor.
„Furnizorul de energie electrică — nici nu contează cum se numește — i-am prins furând! Cum? Băgând mâna în buzunar. Deci au venit și ne-au facturat... este o recalculare, nu știu ce: 100.000 de lei, aproximativ. 99 și nu știu cât. Și zic: «Ok, dar cum?». Și când i-am luat la întrebări: «Scuzați-mă, stați că am greșit!». Ne-au facturat, ne-au stornat din factură, dar după ce am avut cu ei... am discutat la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Auziți, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, da? Nu mai îngropați și băgați gunoiul sub preș și faceți ceea ce trebuie să faceți: să verificați la toate UAT-urile dacă mai sunt cazuri similare! Și am constatat că ne-au luat 17.000 de lei. Așa, din condei. Și vreau să vă mai spun și altceva: că am făcut plângere până la Parchet pentru fals informatic. Totul a venit în format electronic, informatic.
Până să o luăm... hai să vedem ce facem. Așa, ei ne-au luat banii, au recunoscut, ne-au stornat banii înapoi. Pentru că aici discutăm pe probe. Și acum totuși dau... că dacă nu plătim factura în termenul scadent... Păi, stați, mă, frate, să o lămurim! Ce ați furat? Și problema este foarte gravă. Dacă fac așa la toate UAT-urile, la fiecare... în funcție de numărul de locuitori, cum suntem noi cu 10.000... Câte 17.000 la fiecare? Cum e? Unde ajungem?“, a afirmat Cîrjaliu.
Video 5:
Pregătiri pentru sărbătorile de iarnă
Pentru sfârșitul de an, primarul pregătește cadouri pentru copii din Agigea și un spectacol la Casa de Cultură.
„De sărbători avem, da. De sărbători pregătim pentru copii, la Casa de Cultură, un spectacol. Așa, cât putem, în limita bugetului micuț pe care îl avem. Și cadouri pentru toți copiii din localitatea Agigea care sunt la școală.
Vorbesc aici de grădiniță, școală, tot ce avem în subordinea noastră. Vor primi cadouri de Crăciun din partea unității administrativ-teritoriale, a primarului și a Consiliului Local.
Și dacă astăzi comuna Agigea este o valoare pentru județul Constanța, e și datorită planului de investiții al societăților comerciale care au venit în comunitate și care s-au dezvoltat. Adică, știți cum e? Eu te ajut pe tine, tu mă ajuți pe mine. Deci așa s-a... Eu așa am fundamentat. Eu vin din privat și așa am fundamentat organizarea localității Agigea, a comunei Agigea.
Dragi cetățeni, dacă ne mai vedem până de sărbători, eu vă doresc un an nou fericit! Multă sănătate și tot ce vă doriți. Să știți, vă transmit sincer «La mulți ani!» și nu vreau să creștem taxele și impozitele în comuna Agigea. Poate ne aud și alți primari, poate ne aud și cei mai sus de noi și dau răspunsuri corecte și concrete“, a încheiat Cristian Cîrjaliu.
Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:
.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
10.6° Constanța 














