Procurorul general, după presiunile publice în cazul Bihor: Statul de drept nu poate funcţiona

Procurorul general al României, Cristina Chiriac, afirmă, vineri, că Ministerul Public nu va accepta ca activitatea procurorilor să fie influenţată, intimidată sau delegitimată prin presiuni exercitate în spaţiul public, indiferent din partea cui provin acestea. În plus, procurorul general transmite, după presiunile publice la adresa DIICOT în cazul Bihor, că ”statul de drept nu poate funcţiona dacă procurorii sunt transformaţi în ţinta unor presiuni ori de câte ori soluţiile sau investigaţiile lor privesc persoane cu influenţă ori generează controverse publice”.

Cristina Chiriac, procuror general

”În ultimele zile, activitatea procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a fost supusă unor critici şi unor presiuni publice generate de instrumentarea unei cauze penale aflate în curs. Îmi exprim întreaga susţinere faţă de procurorii DIICOT şi reafirm faptul că Ministerul Public nu va accepta ca activitatea procurorilor să fie influenţată, intimidată sau delegitimată prin presiuni exercitate în spaţiul public, indiferent din partea cui provin acestea”, a transmis, vineri, Cristina Chiriac, într-un comunicat de presă.

Procurul general avertizează că, într-un stat de drept, ”procurorii nu răspund în faţa curentelor de opinie, a intereselor politice sau a campaniilor mediatice”: ”Ei răspund exclusiv în faţa legii, iar fiecare act procesual trebuie analizat şi evaluat numai prin raportare la cadrul legal şi la probele administrate”.

”Este firesc ca activitatea Ministerului Public să fie supusă controlului democratic şi dezbaterii publice. Nu este însă compatibil cu principiile statului de drept ca anchetele penale să fie contestate prin demersuri care tind să exercite presiuni asupra procurorilor înainte ca autorităţile judiciare competente să se pronunţe potrivit procedurilor prevăzute de lege”, a mai transmis Cristina Chiriac.

Potrivit acesteia, independenţa procurorilor nu reprezintă un privilegiu al unei categorii profesionale, ci o garanţie constituţională instituită în beneficiul cetăţenilor.

”Atunci când această independenţă este pusă sub presiune, este afectată însăşi capacitatea statului de a aplica legea în mod egal şi imparţial. Ministerul Public are obligaţia constituţională de a apăra ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor şi interesele generale ale societăţii. Pentru îndeplinirea acestei misiuni, procurorii trebuie să îşi desfăşoare activitatea într-un climat care să excludă orice formă de intimidare, presiune sau influenţă externă”, se mai arată în comunicatul de presă.

Procurorul general al României reafirmă că va apăra ”cu fermitate independenţa funcţională a tuturor procurorilor din cadrul Ministerului Public” şi va ”susţine exercitarea atribuţiilor acestora exclusiv în baza Constituţiei, a legii şi a probelor administrate în fiecare cauză”.

”Statul de drept nu poate funcţiona dacă procurorii sunt transformaţi în ţinta unor presiuni ori de câte ori soluţiile sau investigaţiile lor privesc persoane cu influenţă ori generează controverse publice. Respectarea independenţei autorităţii judiciare reprezintă o obligaţie care revine tuturor actorilor vieţii publice şi constituie una dintre condiţiile esenţiale pentru menţinerea încrederii cetăţenilor în justiţie”, se mai arată în mesajul procurorului general al României.

Şi procurorii DIICOT au transmis, în urmă cu o zi, un mesaj similar.

DIICOT reclamă declaraţiile cu caracter politic care s-au făcut în ultimele zile cu referire la cazul de la Bihor, acuzând ”o intervenţie directă a unor oameni politici într-o cauză penală aflată în plină derulare, făcută exact în perioada în care instanţa urma să se pronunţe asupra cererilor DIICOT de luare a unor măsuri preventive”.

Procurorii avertizează că justiţia ”nu se face prin comunicate politice, postări pe reţele sociale sau declaraţii cu miză electorală” şi afirmă că ”un stat democratic nu poate funcţiona dacă orice anchetă incomodă este prezentată ca răfuială politică, orice măsură procesuală este calificată drept spectacol, iar orice intervenţie a justiţiei este tratată ca un atac”.

Cazul sutelor de persoane vulnerabile găsite în azile ilegale din Bihor a generat numeroase reacţii în spaţiul public, inclusiv declaraţii politice, potrivit news.ro.