Propunere legislativă inițiată de AUR: ONG-urile, dizolvate dacă nu publică numele donatorilor

Plenul Senatului a adoptat, luni, o propunere legislativă inițiată de AUR și susținută la votul final de senatorii PSD și PACE, care prevede posibilitatea dizolvării ONG-urilor care nu fac publice numele persoanelor care au făcut donații.

Propunea legislativă L233/2026, adoptată de Senat în calitate de prim for sesizat, modifică Ordonanța Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații astfel:

„Asociaţiile, fundaţiile și federaţiile au obligaţia să depună anual, o declaraţie cu privire la toate veniturile şi sursele de finanțare ale acestora din anul anterior, indiferent de provenienţa lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice - pentru sume mai mari de 5.000 de lei, și juridice”.

„Declarația se depune la structurile teritoriale ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscală odată cu situațiile financiare anuale și se publică într-o secțiune specială pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală. Publicarea se face cu protejarea datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice, cu excepţia numelui”.

Nerespectarea publicării numelui donatorilor „atrage suspendarea de drept a activității persoanei juridice până la momentul conformării, dar nu mai mult de un an, după care aceasta este dizolvată de drept”.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 75 de voturi „pentru”. 32 de senatori s-au opus, iar 4 s-au abținut.

Front comun USR-PNL-UDMR: Este o execuție, un diktat!

Senatoarea Simona Spătaru a spus în timpul ședinței de plen că USR nu susține proiectul pentru că inițiativa este „antiliberală, antidemocratică” și scopul ei real este controlul societății civile. „Nu este vorba despre tranparență, este o execuție, un diktat. Cine va mai avea curaj să sprijine un ONG care se opune puterii când numele lui va apărea pe site-ul ANAF?”, a spus ea.

Senatorul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș (PNL) a luat cuvântul în nume personal spunând că nu susține proiectul nu pentru că se opune transparenței, ci pentru că ONG-urile au nevoie de „independență de mișcare și acțiune” și a dat exemplul ONG-urilor care luptă împotriva traficului de droguri și a traficului de persoane unde „rețelele chiar urmăresc donatarii pentru a-i pedepsi și cred că este incorect să-i susținem pe cei care vor să pună presiune”.

Grupul UDMR s-a opus și el proiectului.

Printre contestatarii proiectului s-a numărat și fosta senatoare PSD Victoria Stoiciu, trecută la neafiliați. „Acest proiect nu este despre transparență, este o încercare de instaurare a fricii si controlului. Inițiatorii vor ca oamenilor care donează ONG-urilor să le fie frica că vor fi hărțuiți. De unde vine legea? Din laboratoarele extremiștilor”, a spus ea în plen.

Majoritate AUR-PSD-PACE: Hai să vedem cine are interes să nu avem hidrocentrale

„Chiar nu vreți să aflați cine finanțează procesele împotriva hidrocentralelor și a carierei de lignit de la Roșia? Hai să vedem cine are interes să nu avem hidrocentrale în România”, a spus liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, în susținerea proiectului, de la pupitrul Senatului.

Din partea PACE, senatorul Romeo Gheorghe a spus că grupul său susține proiectul și o să voteze în favoarea adoptării lui „pentru că ne-am săturat de mafia gunoaielor care a fost acoperită în ultimele 11 luni de USR și Diana Buzoianu”.

Din partea PSD-ului nu a luat cuvântul niciun reprezentant, dar senatorii social-democrați au votat pentru adoptarea propunerii de lege.

Inițiatorii proiectului spun că este nevoie de transparentizarea numelui donatorilor ONG-ului pentru că „structura și imaginea acestor entități private a fost de multe ori utilizată cu rea-credință în scopul obținerii de beneficii pentru persoanele ce controlează activitatea acestora”.

Ungaria a fost sancționată de Comisia Europeană pentru o speță similară

Și Consiliul Legislativ a avizat negativ proiectul, invocând Hotărârea pronunțată pe 18 iunie 2020 de Marea Cameră a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) prin care a admis acțiunea introdusă de Comisia Europeană împotriva Ungariei.

CJUE a constatat atunci că, „prin impunerea unor obligații de înregistrare, de declarare și de publicitate anumitor categorii de organizați ale societății civile care beneficiază în mod direct sau indirect de un ajutor străin care depășeste un anumit prag și prin faptul că a prevăzut posibilitatea de a aplica sancțiuni organizațiilor care nu respectă aceste obligații, Ungaria a introdus restricții discriminatorii și nejustificate atât în privința organizațiilor în cauză, cât și a persoanelor care le acordă un asemenea ajutor” și că aceste restricții sunt contrare obligațiilor care revin statelor membre cu privire la dreptul la respectarea vieții private și de familie, la dreptul la protecția datelor cu caracter personal și la dreptul la libertatea de asociere.

CES: Publicarea numelui unui donator permite deducerea orientărilor politice, religioase, filosofice sau sexuale
Consiliul Economic și Social a avizat negativ propunerea de lege apreciind că statul deține deja toate instrumentele de control financiar și fiscal asupra organizațiilor neguvernamentale și că „inițiativa legislativă nu contribuie la transparență, ci creează un cadru de control politic și birocratic asupra sectorului neguvernamental, afectând libertatea de asociere și funcționarea democratică a societății civile”.

Publicarea numelui unui donator permite, prin coroborare cu organizația beneficiară, deducerea orientărilor politice, religioase, filosofice sau sexuale ale persoanei respective (categorii de date sensibile protejate în mod special de art. 9 din GDPR), se mai arată în avizul CES.

„Obligația de publicare a numelui donatorilor produce inevitabil un efect de descurajare asupra finanțării societății civile. Persoane care ar dori să susțină financiar organizații cu activitate sensibilă din punct de vedere politic sau social ar putea renunța la donații de teama expunerii publice”, mai arată CES, scrie stiripesurse.ro.