Proteste anti-război în Belarus, în ziua referendumului pentru renunţarea la statutul de stat non-nuclear

Belaruşii au ieşit în stradă în ziua desfăşurării unui referendum pentru pentru adoptarea unei noi constituţii care ar elimina statutul nenuclear al ţării, într-un moment în care ţara a devenit o rampă de lansare pentru invazia Ucrainei de către trupele ruseşti, relatează Reuters, citată de Agerpres.

Votul, care este aproape sigur că va fi favorabil sub regimul strict controlat al preşedintelui Aleksander Lukaşenko, ar putea duce la desfăşurarea de arme nucleare pe teritoriul Belarusului pentru prima dată de când ţara a renunţat la ele după prăbuşirea Uniunii Sovietice.

Referendumul creşte miza într-un moment în care Lukaşenko a sprijinit atacul militar al preşedintelui rus Vladimir Putin asupra Ucrainei, după ce anterior a jucat un rol de mediator între cei doi vecini.

Consultarea a declanşat proteste împotriva războiului în mai multe oraşe. Oamenii au scandat "nu războiului", maşinile au claxonat în semn de solidaritate, iar oamenii au depus buchete de flori în culorile galben şi albastru ale steagului ucrainean.

Cel puţin 290 de persoane au fost reţinute, au declarat activişti pentru drepturile omului.

Protestele s-au stins în mare parte în Belarus, după ce Lukaşenko a lansat o represiune violentă împotriva disidenţei faţă de guvernarea sa de 28 de ani. Proteste în masă au izbucnit în 2020 în urma unor alegeri contestate, despre care opozanţii spun că Lukaşenko le-a fraudat.

Duminică, vorbind la o secţie de votare, preşedintele belarus a declarat că ar putea cere Rusiei să returneze arme nucleare Belarusului.

''Dacă voi (Occidentul) transferaţi arme nucleare în Polonia sau Lituania, la graniţele noastre, atunci mă voi adresa lui Putin pentru a returna armele nucleare pe care le-am cedat fără nicio condiţie'', a declarat Lukaşenko.

Lukaşenko a apelat la Rusia după protestele din 2020 şi a obţinut împrumuturi care au compensat impactul sancţiunilor occidentale.

"No war," Belarusian all over Minsk hit the street to protest against the war that Lukashenka supported. Lukashenka surrendered the interests of the people of Belarus. He is a war criminal and must be stopped. pic.twitter.com/vh7nseeaN9

— Franak Viačorka (@franakviacorka) February 27, 2022

Rivalul său în scrutinul din 2020, liderul opoziţiei în exil Svetlana Tihanovskaia, a făcut apel la belaruşi să folosească votul la referendum pentru a protesta împotriva războiului împotriva Ucrainei.

''Multă vreme nu am ştiut cum să încep acest apel. La urma urmei, cum poţi cere o acţiune curajoasă de la oameni care trăiesc în frică de un an şi jumătate? Războiul în care am fost târâţi a început în urmă cu două zile", a spus ea într-un discurs special.

''Dar până acum, belaruşii nu au declarat public că sunt împotriva lui, nu au arătat acest lucru ucrainenilor prin acţiunile lor. Aşadar, am eu dreptul să vă cer să acţionaţi? Poate că nu. Dar nu mă voi ierta dacă nu încerc''.

În videoclipuri şi fotografii postate pe reţelele de socializare, se vede cum oamenii s-au adunat în faţa secţiilor de votare din Minsk şi din alte oraşe din Belarus pentru a protesta.

Occidentul a declarat deja că nu va recunoaşte rezultatele referendumului, care are loc pe fondul represiunii ample a opozanţilor interni ai guvernului. Potrivit activiştilor pentru drepturile omului, până duminică, în Belarus existau peste o mie de prizonieri politici.

Noua constituţie ar conferi puteri Adunării Populare a întregii Belarus, creată de Lukaşenko şi formată din loialişti ai partidului, consilii locale, funcţionari şi activişti ai organizaţiilor pro-guvernamentale. De asemenea, i-ar oferi preşedintelui imunitate pe viaţă împotriva urmăririi penale odată ce a părăsit funcţia.