Răzvan Pantelimon: Conflictul din Orientul Mijlociu ne va afecta mai mult decât cel din Ucraina, din punct de vedere economic Video

Analistul de politică externă Răzvan Pantelimon a declarat, în cadrul unui interviu exclusiv pentru Replica de Constanța, că războiul din Orientul Mijlociu va fi unul de lungă durată, cu consecințe economice pe termen mediu și lung. Acesta a afirmat că există posibilitatea ca raportul de forțe să se schimbe la un moment dat, în funcție de modul în care se vor poziționa marii actori, precum China și Rusia, sau chiar țările arabe. De asemenea, acesta a precizat că China ar putea profita de această situație pentru anexarea Taiwanului. Referitor la România, Pantelimon a subliniat că liderii politici de la București au demonstrat că țara noastră nu are o relevanță majoră la nivel global, iar lipsa de inițiativă ne transformă într-o țară care va fi trecută la categoria „și altele“.

Robert Nenciu, Răzvan Pantelimon

Strategia de „schimbare a regimului“ în Iran și riscul unui conflict pe termen nelimitat

Războiul împotriva Iranului pornit de Israel și SUA s-a dovedit în doar câtva zile că nu va fi unul scurt și că strategia aleasă nu a fost cea mai bună. Analistul de politică externă Răzvan Pantelimon a declarat pentru Replica de Constanța că declarațiile liderilor SUA și Israel s-au nuanțat imediat după ce au realizat că omorârea lui Ali Khamenei nu a fost suficientă pentru a potoli Iranul.

„Trăim o perioadă extrem de îngrijorătoare și, din punctul meu de vedere, conflictul va continua. Probabil a existat o speranță la nivelul autorităților israeliene și americane că, odată cu eliminarea liderului suprem, Ayatollahul, regimul de la Teheran se va prăbuși. Mizau pe protestele de acum o lună, sperând că populația va ieși în stradă pentru a celebra schimbarea.

Inițial, declarațiile președintelui Trump și ale premierului Netanyahu indicau clar această direcție: schimbarea regimului în Iran. Însă realitatea din teren s-a dovedit a fi diferită. După câteva zile de lovituri reciproce, Iranul a atacat baze și obiective americane în mai multe state din Golf, iar Strâmtoarea Ormuz a fost închisă oficial. Acest lucru a provocat imediat turbulențe pe burse și creșterea prețurilor la combustibil.

În acest context, discursul s-a schimbat. Recent, președintele Trump a admis că, deși estimarea inițială era de patru săptămâni, conflictul ar putea dura mult mai mult. A adoptat chiar un ton triumfalist, afirmând că SUA dețin suficientă muniție pentru un război pe perioadă nedeterminată. Interesant este că din discursul său, dar și din cel al lui J.D. Vance sau al lui Marco Rubio, a dispărut ideea 'schimbării regimului'. Probabil au realizat că acest scenariu nu se va materializa imediat.

Nu știm dacă specialiștii chiar au crezut că eliminarea liderului suprem va duce la prăbușirea sistemului, dar Iranul a demonstrat că poate supraviețui unor astfel de lovituri. Să ne amintim că în iunie anul trecut, după 12 zile de bombardamente și eliminarea chirurgicală a multor lideri politici și militari de către Israel, regimul a rezistat.

Ceea ce vedem acum este contrariul așteptărilor occidentale: mulțimi uriașe ies în stradă nu doar în Iran, ci în întreaga lume islamică, protestând față de eliminarea Ayatollahului, care rămâne un lider spiritual fundamental pentru o facțiune importantă a Islamului. În Pakistan, de exemplu, situația este dramatică, cu peste 20 de morți în urma atacurilor asupra reprezentanțelor diplomatice ale SUA“, a declarat analistul de politică externă Răzvan Pantelimon.

Video 1:

Extinderea conflictului, marea dilemă a statelor din Golf

Dacă la început se preconiza un conflict scurt, Israelul și SUA și-au schimbat declarațiile și sunt pregătite pentru un conflict pe termen lung.

„Am văzut recent proteste masive în India și Irak, semn că rețeaua de aliați și 'proxy' ai Iranului a început să se activeze. Aceasta a fost, de altfel, una dintre justificările atacurilor: ideea că Teheranul alimentează constant mișcări precum Hezbollah sau Hamas. Astăzi vedem cum Hezbollah a început deja mutările, provocând atacuri ale Israelului în Liban, unde se pregătește chiar o invazie terestră.

În paralel, rebelii Houthi din Yemen au confirmat că vor continua atacurile asupra navelor americane. Cei care au sperat într-o rezolvare rapidă s-au înșelat amarnic. Mulți compară situația actuală cu începutul războiului din Ucraina: și atunci se spera că regimul va fi schimbat în câteva zile, iar acum suntem deja în al cincilea an de conflict.

O întrebare legitimă este dacă republicile islamice, deși adesea divizate de propriile interese, vor face front comun. Iranul, atacând baze militare de pe teritoriul altor state, a urmărit probabil să pună presiune pe acestea. Potrivit Bloomberg, Emiratele Arabe Unite și Qatarul au început deja să facă lobby pe lângă celelalte state din regiune pentru a forța SUA să înceteze bombardamentele.

Video 2:

Totuși, există și scenariul opus: ca aceste state să se alieze împotriva Iranului pentru a-i stopa influența distructivă. Pe de altă parte, nu putem ignora imaginile din Bahrain sau din alte țări, unde segmente ale populației s-au bucurat la vederea atacurilor asupra bazelor americane. Sursele indică o nemulțumire profundă în rândul multor state din Golf; acestea și-au pus încrederea în protecția SUA, dar au constatat că Washingtonul și-a concentrat aproape toată apărarea anti-aeriană și anti-balistică pe Israel, lăsându-i pe ceilalți aliați să se bazeze pe propriile sisteme, care își dovedesc acum limitele.

Această situație ar putea forța statele din Golf să își reevalueze poziția. Aceste economii trăiesc din exportul de petrol, gaze și din turismul de lux. Qatarul și-a închis deja principalele puncte de exploatare, iar petrolul este blocat în Strâmtoarea Ormuz. Chiar dacă mâine s-ar instaura pacea, va fi extrem de greu ca turismul de lux din Dubai sau fluxurile comerciale să revină la nivelurile de dinaintea crizei“, a precizat Răzvan Pantelimon.

Răzvan Pantelimon

Poziționarea Moscovei și a Beijingului față de conflictul din Golf

Răzvan Pantelimon consideră că în viitorul apropiat va fi foarte importantă poziționarea Rusiei și Chinei față de conflictul din Golf.

„Statele din Golf erau văzute ca teritorii extrem de stabile și sigure, atât financiar, cât și militar. Erau un adevărat paradis. Iată însă că realitatea s-a schimbat: poți fi în Burj Khalifa sau într-un hotel de șapte stele și să te trezești cu o dronă care îți creează probleme serioase. Aceste state vor suferi pierderi uriașe, dincolo de cele strict militare. Este foarte posibil ca ele să pună presiune pe americani, reproșându-le: 'Voi apărați Israelul, dar ne distrugeți pe noi economic!'. Există riscul ca vina pentru acest haos să fie aruncată pe SUA, nu pe Iran.

O altă piesă esențială în acest puzzle este China, un consumator masiv de energie din Orientul Mijlociu. Blocarea Strâmtorii Ormuz nu îi avantajează deloc pe chinezi. Până acum, poziționarea Beijingului și a Moscovei a fost relativ ponderată, deși ambele sunt aliate cu Iranul. Știm despre schimburile de tehnologie, precum dronele Shahed folosite în Ucraina, și despre faptul că China a pus la dispoziție imagini din satelit ale bazelor militare.

Totuși, dacă Iranul minează Strâmtoarea Ormuz, minele nu vor ține cont de pavilionul navei, iar China va fi direct afectată. Pe de altă parte, această criză ar putea strânge și mai mult relația dintre Beijing și Moscova. Rusia, în acest moment, probabil 'își freacă mâinile' de bucurie: interesul global s-a mutat de pe Ucraina pe Orientul Mijlociu. SUA nu își permit să susțină simultan, cu armament și muniție de top, și Israelul, și Ucraina.

Mai mult, creșterea prețului petrolului și al gazelor favorizează direct bugetul de război al Rusiei. Deși China depinde de resursele din Golf, rămâne de văzut în ce măsură Rusia va putea acoperi acest necesar. Este posibil ca presiunile Chinei asupra actualei guvernări de la Teheran — chiar și una slăbită de eliminarea liderilor — să forțeze Iranul spre un dialog, dar rămâne de văzut până unde se va merge cu această deschidere“, a afirmat Răzvan Pantelimon.

Video 3:

China poate face pasul spre Taiwan, după implicarea SUA în războiul din Golf

Pantelimon mai spune că în acest moment China are o fereastră foarte bună pentru a-și reconsidera poziția față de Taiwan, având în vedere că SUA se concentrează pe războiul cu Iran.

„China poate profita de această situație și să forțeze anexarea Taiwanului. Acesta este un scenariu plauzibil, deoarece în acest moment Statele Unite sunt implicate pe deplin. Aproximativ o treime din forțele lor militare au fost deplasate în zonă, generând cheltuieli enorme. Trebuie să înțelegem cifrele spectaculoase care apar, similar cu situația din Ucraina: pentru fiecare dronă sau rachetă doborâtă, se folosesc două, trei sau chiar patru rachete interceptoare care costă enorm. Rachetele Tomahawk și muniția pentru sistemele Patriot sunt extrem de scumpe.

Folosind acest 'proxy', care este Iranul, China ar putea ajunge într-o situație în care rezervele Statelor Unite să fie aproape epuizate. Chiar și Donald Trump a subliniat că, deși la capitolul muniție medie SUA stau bine, în ceea ce privește tehnologia high-end, cea specializată, situația nu este la fel de roz. El a criticat administrația Biden, sugerând că Beijingul s-ar putea întreba: dacă atacăm Taiwanul, ce forțe vor mai interveni? Portavioanele blocate în Orient, precum Gerald Ford?

SUA nu își permit în acest moment să părăsească Israelul, un aliat strategic și istoric, susținut de un lobby puternic. Pe de altă parte, și Taiwanul este strategic, fiind centrul producției de microcipuri, deși americanii au început să mute treptat această producție pe propriul teritoriu.

Dacă conflictul s-ar muta în Taiwan, SUA nu ar mai lupta cu un adversar de talia Rusiei sau a Iranului, ci cu China, care deține o flotă și tehnologii comparabile sau chiar superioare celor americane. În conflictele actuale, precum Rusia-Ucraina sau cele prin intermediul Iranului, China își testează și își calibrează arsenalul în condiții reale de război. Este posibil ca, la un moment dat, sub pretextul unor noi exerciții militare, China să blocheze Taiwanul, punând lumea în fața unei dileme imposibile: abandonăm Israelul pentru a apăra Taiwanul?“, a spus Pantelimon.

Robert Nenciu, Răzvan Pantelimon

România, inexistentă în politica de la nivel mondial

În ceea ce privește România, Răzvan Pantelimon spune că România este inexistentă și că liderii politici din țara noastră și-au arătat ineficiența.

„Politica externă a României nu a fost deloc ineficientă; ea a fost, pur și simplu, inexistentă. În acest moment, strategia noastră pare să se rezume la mesajul președintelui: 'stați liniștiți, nu se întâmplă nimic'. Nu am văzut poziții ferme. Deși Uniunea Europeană, în ansamblul ei, nu are o politică unitară pe acest segment, România — care a avut istoric relații economice strânse cu Iranul și un know-how teoretic solid — ar fi putut oferi servicii de mediere, așa cum o face Qatarul astăzi.

Să ne amintim că, în perioada comunistă, România era mediator între statele arabe și Israel, între SUA și China sau între China și URSS. Astăzi, nu mai suntem nicăieri. Ne culcăm pe o ureche pentru că ne apără NATO. 'Stați liniștiți la casele voastre, avem scutul de la Deveselu și gata' — asta este tot ce vedem. Din păcate, România nu mai are o voce la nivel regional, deși am fi putut juca un rol extraordinar în contextul războiului din Ucraina și al securității la Marea Neagră sau în Orientul Mijlociu.

Spre deosebire de noi, state precum Polonia sau Ungaria au o politică externă activă și un cuvânt de spus. Noi ne limităm la certuri interne despre taxe, impozite și declarații politice 'inteligente'. Sunt convins că există oameni competenți în diplomație și în servicii, dar ei nu sunt lăsați să se vadă.

Cât despre relația 'privilegiată' cu SUA, am văzut cu toții pozele acelea celebre: președintele întâlnindu-se cu Marco Rubio pe hol sau fiind tras la o parte de Secret Service în preajma lui Donald Trump. Asta nu înseamnă o relație strategică. Avem baza de la Mihail Kogălniceanu, care urma să fie cea mai mare bază americană din Europa, dar proiectul pare stagnat, iar mișcările de trupe nu sunt speculate diplomatic în favoarea noastră.

Ne limităm la a aștepta să vedem cum ne vor afecta evenimentele. Iar conflictul din Orientul Mijlociu ne va afecta profund, poate chiar mai mult decât cel din Ucraina, în special din punct de vedere economic“, a mai declarat Pantelimon.

Video 4:

Scumpiri, valuri de migrație și industria de apărare „încremenită în timp“

Din punct de vedere economic, Războiul din Golf va afecta serios România și Europa. Pantelimon spune că nu numai scumpirile vor afecta România, dar și valul de migranți care se preconizează, dacă conflictul se va prelungi.

„Din punct de vedere politic, lucrurile la noi sunt volatile: azi ne certăm în coaliție la TV, mâine votăm împreună. Însă, adevărata problemă va fi impactul economic. Vom asista la o creștere masivă a prețurilor, similar cu momentul declanșării războiului din Ucraina. Deși România ar putea fi un producător și exportator major de gaze naturale, nu s-a investit masiv în această direcție. Prețurile la petrol și gaze vor exploda la nivel internațional. Specialiștii avertizează că blocajele din zone precum Qatar ar putea avea un efect mai devastator asupra pieței decât a avut închiderea robinetului de către ruși în februarie 2022.

O altă chestiune critică, despre care se vorbește prea puțin, este riscul unui război civil în Iran. Dacă ne uităm la precedentul sirian — unde dintr-o populație de 22 de milioane, peste 6 milioane au plecat în pribegie — amploarea unui exod din Iran ar fi colosală. Vorbim de o țară cu peste 90 de milioane de locuitori. Dacă 10 milioane ar decide să migreze spre granița cu Turcia, Ankara nu îi va putea reține pe toți și va permite fluxului să ajungă în Europa. Nu mă refer neapărat la riscuri teroriste, ci la simpla gestionare logistică a milioanelor de refugiați, o presiune pe care economia europeană s-ar putea să nu o poată susține la nesfârșit.

În tot acest peisaj, România pare să fie mereu 'defazată'. În timp ce lumea are nevoie acută de muniție, armament și tehnologie de vârf, noi ne bucurăm că Rheinmetall ar putea deschide ceva la noi, 'cândva'. România a fost un mare producător de armament; în Africa încă se luptă cu AK-47-uri produse la noi. În loc să profităm de acest know-how și de renumele IT-iștilor noștri pentru a dezvolta tehnologii moderne, cum ar fi dronele, noi batem pasul pe loc.

Polonia și Germania își dezvoltă agresiv industria de apărare. România ar fi putut profita de acest context pentru a-și urma interesul național și a-și dezvolta statul. Sună cinic, dar în perioade de război, statele puternice își consolidează poziția“, a mai spus Pantelimon.

Video 5:

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.