Rectorul UMC Gabriel Raicu: Când ești performant, ai și susținători și contestatari. Video

Rectorul Universității Maritime Constanța, Gabriel Raicu, a declarat pentru Replica de Constanța că anul universitar care va debuta la 1 octombrie va veni cu noi provocări în fața cărora Universitatea va trebui să fie pregătită pentru a le depăși. El a precizat că numărul studenților străini este în continuă creștere și asta se datorează unei expuneri internaționale mai mari. În ceea ce privește conflictul cu Autoritatea Navală Română, rectorul UMC a precizat că este în faza negocierilor pentru a găsi o soluție definitivă. În altă ordine de idei, Gabriel Raicu a mai spus că UMC este implicată în foarte multe proiecte pe care dorește să le finalizeze și care vor aduce plus valoare atât instituției de învățământ superior, cât și sistemului în general. Rectorul UMC a explicat faptul că încercările de desființare a UMC au fost multiple dar că niciodată nu avut și nu aveau cum să aibă sorți de izbândă.       

Robert Nenciu, Gabriel Raicu

La 1 octombrie începe anul universitar 2025-2026, care vine cu noi provocări pentru mediul universitar, așadar și pentru Universitatea Maritimă Constanța. Rectorul UMC, conf.univ.dr.ing. Gabriel Raicu, a declarat în exclusivitate pentru Replica de Constanța, că noul an universitar este abordat în aceeași manieră ca și ceilalți ani. El a explicat că va începe acest an cu o serie de ajustări necesare alinierii la noile cerințe.

Noi provocări pentru UMC în anul universitar 2025-2026

„Anul universitar 2025-2026 este un an cu provocările lui. De fapt, orice an universitar are propriile provocări. Anul acesta își propune să formeze cel puțin studenții de anul trei, chiar dacă provin dintr-un bazin mai redus ca număr. Însă, spre bucuria noastră, cred că gradul de activitate al universității este suficient de mare pentru a compensa scăderea cu aproape 25% a numărului celor care au promovat examenul de bacalaureat. Evident, ne-am fi dorit ca meseria de marinar să stârnească o emulație și mai mare. Totuși, din punctul nostru de vedere, având în vedere cât de importantă este această profesie pentru economia Dobrogei și pentru domeniul maritim, cred că putem fi mulțumiți cu evoluția.

Vom începe anul universitar cu o serie de ajustări în curriculum. Există discipline care, din timp în timp, trebuie actualizate la nivel de conținut și uneori introducem discipline noi. Domeniul maritim, deși pare constant în ceea ce presupune să cunoști, evoluează: odată cu noile tehnologii, cu noile abordări, cu schimbările internaționale și chiar cu transformarea mentalităților. O universitate nu creează doar cunoștințe, ci și personalitate și formare. Practic, rolul universității este unul foarte important și presupune o responsabilitate socială majoră.

Dacă se investește în educație, beneficiile, pe termen mediu și lung, sunt extraordinare. Dacă cineva, la un moment dat, uită să investească în învățământ sau consideră că nu este o prioritate, efectele se văd după câțiva ani: scade populația școlară, iar rezultatele devin alarmante la nivel național sau chiar european. Cu toții ne gândim la diverse teste internaționale – știm bine că uneori România a reușit să remedieze anumite probleme, alteori a rămas cu ele nerezolvate. Aș vrea să punctez și un aspect important: Constanța este singura universitate de profil pe partea de marinărie și marină comercială. Este paradoxal că, deși există multe atacuri asupra universității noastre, cererea pe piață este foarte mare, iar marinarii români sunt recunoscuți la nivel mondial printre cei mai buni.

Când ești performant, ai și susținători, și detractori – lucrurile se întâmplă firesc. Dincolo de asta, există și o anumită tendință românească de a reacționa negativ la progres sau la schimbări. Însă atunci când spunem că universitatea este una de succes, avem argumente clare: statistici, atractivitatea meseriei și numărul constant al celor care aleg să se înscrie pentru a-și împlini visul de a lucra pe plan internațional, de a vedea lumea și de a avea o viață aparte, cea de navigator. Este o profesie care oferă experiențe unice, satisfacții materiale importante și un statut recunoscut”, a declarat rectorul UMC, conf.univ.dr.ing. Gabriel Raicu.

Meseria de marinar constituie un sprijin economic real pentru România

„Această meserie constituie un sprijin economic real pentru România. Țara noastră investește în multe profesii, dar cea de marinar este una dintre puținele care aduce un retur considerabil: marinarii își întrețin familiile acasă și își cheltuiesc veniturile, superioare mediei naționale, în economia românească. Acest lucru se vede în prosperitatea și dezvoltarea zonei Dobrogei.

Un oraș-port, cum este Constanța, este atipic față de alte orașe românești: este un creuzet, un magnet economic. Tocmai de aceea, Constanța nu poate fi comparată nici ca centru universitar, nici ca specific social și cultural cu alte orașe din țară”, a spus Raicu.

Video 1:

Conflictul cu ANR, în faza de negociere pentru o soluție definitivă

„A fost un episod în care, probabil dintr-un exces de zel, greșit înțeles și argumentat insuficient, nu li s-a oferit absolvenților de la IFR posibilitatea de a beneficia de aceleași drepturi precum cei de la zi, deși legislația națională, lege organică, stabilește clar că diploma obținută prin această formă de învățământ are aceeași valoare.

Noi am făcut intervențiile necesare la Ministerul Educației, care a reconfirmat ceea ce era deja stipulat în lege și cunoscut de noi. Ulterior, Ministerul Educației a înaintat problema către Ministerul Transporturilor, care a analizat situația, dar procesul s-a prelungit. Vă pot spune că anul acesta există o nouă deschidere din partea Autorității Navale Române, care ar putea duce nu doar la rezolvarea acestei situații, ci și la modernizarea modului în care se face autorizarea.

Gabriel Raicu

De ce? Pentru că lucrurile evoluează. Piața internațională evoluează, tehnologia se schimbă, iar educația de înaltă calitate pe care noi o oferim de mult timp trebuie să țină pasul cu aceste transformări. Totuși, procedurile birocratice sunt lente. Nu este, însă, cea mai complicată situație birocratică din România, și suntem în curs de a găsi o soluție definitivă.Problema de anul trecut a fost, de fapt, doar vârful aisbergului, cauzată de interpretări exagerate. Ne dorim o abordare constantă și stabilă, astfel încât să nu mai apară asemenea fluctuații de la un an la altul. Suntem în discuții avansate cu autoritatea și sunt convins că vom găsi soluția optimă.

Între timp, studenții nu sunt afectați. Ei își pot continua parcursul educațional și profesional, fie trecând la forma de învățământ cu frecvență, fie exercitând profesia de inginer până la definitivarea procesului. Diploma rămâne recunoscută la nivel internațional, ceea ce le permite absolvenților să aplice la angajatori din orice țară sau să obțină alte certificări necesare. Ne dorim, în esență, să construim stabilitate. Iar stabilitatea presupune nu doar bunăvoință, ci și dialog, analiză profundă și decizii raționale, nu emoționale. Din păcate, în România deciziile sunt adesea luate sub imperiul emoțiilor, iar acest lucru lasă urme”, a explicat rectorul UMC, Gabriel Raicu.

UMC este tot mai atractivă pentru studenții străini

„Procentul studenților străini a crescut în ultimii ani. Acesta este, dacă vreți, un fel de turnesol al atractivității domeniului. El a crescut atât prin diversificarea geografică – adică studenți din zone ale lumii care nu mai participaseră până la acest moment la Universitatea Maritimă din Constanța – cât și numeric, pe anumite zone. E clar că această creștere se datorează, pe de o parte, atractivității domeniului și a României ca țară de studiu, pe de altă parte, a Europei. De asemenea, cred că este un efect al conferințelor, al târgurilor și al participărilor internaționale pe care atât inițiativele din România, cât și Consiliul Național al Rectorilor și statul român însuși le-au dezvoltat, astfel încât atractivitatea României ca furnizor de educație să crească. Știm cu toții că România poate face față foarte bine la nivel internațional în domeniul educației.

Evident, fiind români și latini, există păreri și păreri. Unii spun că învățământul din România este, poate, insuficient adaptat pieței, în timp ce alții îl consideră excepțional. Eu cred că este un învățământ care își caută și își găsește, de cele mai multe ori, stabilitatea, și care poate oferi calitate. Calitatea în educație înseamnă un număr crescut de studenți din străinătate. Nu sunt importante doar costurile, ci și calitatea educației. Cine vine și studiază medicina în România nu devine un medic slab, ci, dimpotrivă. La fel, cine vine și studiază pentru a deveni navigator nu devine un navigator slab.

Este vorba, așadar, de un raport optim cost-beneficiu. Probabil că, dacă am fi mai scumpi, atractivitatea ar scădea. Dacă am fi mai slabi ca furnizori de educație, atractivitatea ar scădea. Fiind această combinație ideală de prețuri accesibile și o calitate bună a învățământului și a ofertei educaționale, este clar că există atractivitate. Ceea ce poate lipsește este o vizibilitate internațională suficientă. De aceea vă spuneam că momentan se lucrează la acest aspect, și este de salutat că se lucrează la nivel de stat, pentru că nu întotdeauna lucrurile s-au întâmplat în această ordine.

Săptămâna trecută, de exemplu, am fost la a doua conferință internațională ca mărime la nivel global. Am fost foarte, foarte plăcut impresionat de numărul mare de universități românești, peste 30, care au participat. De asemenea, au fost prezente și 4 universități din Republica Moldova. Aceasta constituie o demonstrație de competență pe care educația românească o arată la nivel internațional, pentru că numai așa ne putem dezvolta și crește atractivitatea. Aceasta nu este doar o măsură pentru a compensa scăderea numărului de absolvenți de bacalaureat din țară, adică scăderea populației școlare, ci o măsură de creștere reală a internaționalizării”, a explicat Raicu.

Video 2:

Încercări eșuate de desființare a UMC

„Universitatea Maritimă cred că a fost pe listele de desființare de cel puțin 10 ori până acum. De ce? Pentru că este vorba de o înțelegere cuprinzătoare a contextului maritim. La un moment dat, cineva mă întreba de ce două universități pregătesc navigatori. Fără a ține cont că marea majoritate a celor de la Academia Navală sunt militari, iar majoritatea absolvenților noștri sunt civili și merg în Marina Civilă, acea persoană se întreba că sunt prea multe școli de marină, prea multe universități de marină.

Mi-a fost extrem de ușor să-i amintesc cazul Croației, o țară cu poate o treime din populația noastră. Este o țară în care, de la turism, trecând prin infrastructură și oprindu-te în zona maritimă, constați că lucrurile funcționează și funcționează bine, cu un randament foarte ridicat. Croații au patru sau poate chiar cinci instituții care pregătesc navigatori, una fiind o facultate în cadrul unei universități. Vi se pare că ar face croații risipă doar de dragul risipei? În România, unii își pun problema de ce ne risipim în două universități. Dacă piața există, cine este, de fapt, reglementatorul suprem? Este piața, în mod clar. Avem tendința să credem că reglementatorul suprem este cel care zice "da" sau "nu", "albastru," "verde" sau "roșu."

Dar reglementatorul suprem este piața, pentru că mai devreme sau mai târziu, piața are capacitatea de a elimina orice excrescență care nu își are locul într-o zonă educațională, economică, de cercetare sau științifică. Suntem liberi să gândim și să spunem orice. Problema este că trebuie să ne asumăm aceste lucruri și să fim realiști, și mai ales să ne uităm la care sunt nevoile pieței. Când piața cere, noi trebuie să oferim. Faptul că nu oferim înseamnă că suntem orbi la ceea ce este necesar”, a afirmat rectorul UMC.

Robert Nenciu, Gabriel Raicu

UMC, implicată în numeroase proiecte

„Suntem implicați într-o multitudine de proiecte. Multe dintre ele sunt pentru dezvoltare instituțională, vizând dezvoltarea de infrastructuri de cercetare. Altele sunt destinate vizibilității. O altă categorie de proiecte se concentrează pe importanța actuală a securității cibernetice. Altele sunt destinate abordării problemei navigației autonome. Altele vizează îmbunătățirea curriculei și crearea unor curricule comune cu alte universități maritime, precum masterate sau direcții comune de dezvoltare. De asemenea, există proiecte care implică colaborări interinstituționale, în care nu doar discutăm despre învățământ, ci și despre cercetare.

În cadrul activităților de cercetare, dezvoltăm soluții, pe care le ducem către zona de certificare a proprietății intelectuale. Obținem brevete sau certificate de licență, după care le transferăm, conform cerințelor proiectului, către mediul economic, care le preia și le pune în practică. Este evident că cei mai rapizi la nivel global sunt recunoscuții americani în acest domeniu. La ei, cercetarea se întâmplă anul acesta, iar anul viitor produsele respective ajung pe piață, la stadiul de TRL 9 (Technology Readiness Level 9). În Europa, și mai ales în România, viteza nu este la fel de mare, dar suntem pe calea cea bună.

Și nu doar noi. Sunt convins că toate universitățile, atât din zona Constanței, cât și din alte zone, au abordări similare. Discutând cu rectorii acestor instituții, am simțit nu doar deschidere, ci și un "commitment" — adică un angajament ferm — de a desfășura activități care aduc o plusvaloare întregii comunități, nu doar universității. Universitatea este, dacă vreți, un izvor. Mai multe izvoare formează un râu, și mai multe râuri formează un fluviu. Noi, în România, suntem încă la stadiul de pâraie. Cu toate acestea, este clar că trebuie să fim optimiști și să lucrăm la acest aspect. Este important să mergeți pe acest drum, să finalizați și să duceți la îndeplinire proiectele pe care le aveți.

Pornind de la premisa că ei reprezintă viitorul, dacă reușim să le oferim condiții, iar acest viitor se dezvoltă corect, funcționând după legi firești, atunci este clar că și viitorul meu, viitorul dumneavoastră și al întregii comunități va funcționa. Nu este un viitor teoretic, plin de promisiuni fără realizări. Asta contează, să funcționeze.”, a mai spus Gabriel Raicu.

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.