România își continuă declinul economic: 11 luni consecutive de scădere a consumului. Ce spun parlamentarii constănțeni

România continuă pe panta descendentă din punct de vedere economic, înregistrând în luna iunie din 2026 a 11-a lună consecutivă de scădere a consumului. Și mai grav este faptul că în iunie a fost înregistrată cea mai mare scădere a consumului din cele 11 luni, cu peste 7,3%. Toate aceste date au fost făcute publice de către Institutul Național de Statistică. Parlamentarii constănțeni pun aceste date total defavorabile în spatele incertitudinii politice care a venit la pachet cu o prudență excesivă a populației.  

Consumul populației, măsurat prin volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, a înregistrat în iunie 2026 cea mai puternică scădere din actuala serie negativă, după 11 luni consecutive în care vânzările au fost mai mici decât în lunile corespunzătoare ale anului anterior, arată datele publicate joi de Institutul Național de Statistică.

În iunie, comerțul cu amănuntul, cu excepția vânzărilor de autovehicule și motociclete, s-a contractat cu 7,3% față de iunie 2025, potrivit seriei ajustate în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. Este cea mai mare scădere anuală înregistrată din august 2025, momentul în care a început seria neîntreruptă de rezultate negative.

Datele indică o deteriorare accelerată a consumului, după ce în mai scăderea anuală fusese de 5,1%, în aprilie de 6,2%, iar în martie de 3,8%. Graficul INS privind evoluția anuală a comerțului cu amănuntul arată că ultima creștere a fost consemnată în iulie 2025, când volumul vânzărilor era cu 3,5% mai mare decât cu un an înainte.

Extras raport INS

Din august 2025, indicatorul a rămas permanent în teritoriu negativ:

• august și septembrie 2025: minus 2,1%;
• octombrie: minus 4,1%;
• noiembrie: minus 3,9%;
• decembrie: minus 2%;
• ianuarie 2026: minus 6%;
• februarie: minus 5,9%;
• martie: minus 3,8%;
• aprilie: minus 6,2%;
• mai: minus 5,1%;
• iunie: minus 7,3%.

Astfel, iunie 2026 marchează atât a unsprezecea lună consecutivă de scădere anuală, cât și cel mai grav rezultat din această perioadă. Evoluția este cu atât mai abruptă cu cât, în iunie 2025, comerțul cu amănuntul crescuse cu 2,6% față de iunie 2024.

Scăderi pe toate categoriile de produse

Contracția din iunie nu a fost limitată la o anumită categorie de bunuri, ci s-a manifestat în toate cele trei mari componente ale comerțului cu amănuntul.

Extras raport INS

Comparativ cu iunie 2025, datele ajustate arată diminuări de:

• 7,3% la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun;
• 6,4% la produsele nealimentare;
• 5,8% la carburanții pentru autovehicule.

Datele cumulate confirmă că declinul nu reprezintă doar o evoluție punctuală. În primele șase luni din 2026, volumul comerțului cu amănuntul a fost cu 5,7% mai mic decât în perioada similară din 2025.

Cea mai severă contracție din primul semestru a fost înregistrată la produsele nealimentare, unde vânzările au scăzut cu 7,5%. Vânzările de alimente, băuturi și tutun s-au redus cu 4,3%, iar comerțul cu carburanți a scăzut cu 2,6%.

Parlamentarii constănțeni, cei care au dorit să ne răspundă, au pus toate aceste date negative pe instabilitatea politică care a adus cu ea o prudență excesivă a populației.

Mădălin Făget

„Este trist că România continuă să plătească costul instabilității politice, care menține mediul economic într-o zonă de incertitudine. Lipsa unei direcții clare, schimbările frecvente de priorități și tensiunile politice prelungite afectează direct comportamentul de consum și deciziile de investiții.

Pentru a ieși din această spirală, sunt necesare trei măsuri urgente:

- Stabilitate instituțională – fără conflicte politice care se reflectă în economie.

- Predictibilitate fiscală – mediul de afaceri are nevoie de reguli stabile, nu de modificări bruște.

- Relansarea investițiilor productive – infrastructură, fonduri europene, stimulente pentru IMM-uri.

România are nevoie de un climat în care cetățenii și companiile să simtă că pot planifica pe termen lung. Consumul nu va reveni cât timp instabilitatea politică rămâne factorul dominant în economie. Datele INS sunt un semnal de alarmă. Ieșirea din această zonă începe cu recâștigarea încrederii“, a declarat deputatul Mădălin Făget.

Bogdan Huțucă

„Datele publicate de INS confirmă o perioadă dificilă pentru consum, iar această evoluție reflectă atât efectele măsurilor de ajustare fiscal-bugetară, cât și prudența firească a populației într-un context economic marcat de incertitudini. Scăderea consumului este un efect temporar care poate apărea atunci când un stat își corectează dezechilibrele acumulate.

Din punctul meu de vedere, prioritatea trebuie să fie revenirea la creștere economică sănătoasă, bazată pe investiții și pe consolidarea încrederii mediului de afaceri. Pentru aceasta, sunt necesare câteva direcții clare:

- accelerarea investițiilor publice, în special a celor finanțate din fonduri europene și prin PNRR;

- sprijinirea investițiilor private prin măsuri de predictibilitate fiscală și reducerea birocrației;

- menținerea unui dialog permanent cu mediul de afaceri, astfel încât deciziile economice să fie predictibile și să încurajeze crearea de locuri de muncă;

- continuarea reformelor care cresc competitivitatea economiei și eficiența administrației.

În același timp, este important ca măsurile de consolidare fiscală să fie echilibrate, astfel încât să protejeze puterea de cumpărare a categoriilor vulnerabile și să nu afecteze perspectivele de dezvoltare economică pe termen mediu“, a declarat deputatul PNL Bogdan Huțucă.

Marian Crușoveanu

„Scăderea consumului timp de 11 luni consecutive este un semnal care trebuie analizat cu seriozitate, dar nu privit alarmist. O parte din această evoluție reflectă ajustările fiscale și prudența consumatorilor într-un context economic dificil. Esențial este ca economia să compenseze prin investiții și absorbția fondurilor europene. De aceea, miza este utilizarea rapidă și eficientă a resurselor disponibile prin PNRR și SAFE, care pot susține investițiile, locurile de muncă și competitivitatea economiei. Dacă accelerăm implementarea acestor proiecte și oferim predictibilitate mediului de afaceri, această perioadă poate deveni una de consolidare, nu de stagnare“, a declarat deputatul PNL Marian Crușoveanu.

George Gima

„La început trebuie înțeles de unde vine această scădere. Sunt mai mulți factori: anii trecuți s-a consumat mult pe credit ,împrumuturi etc.; apoi e clar ca taxe și impozite mărite sau creșterea prețurilor la carburant nu favorizează consumul; e contracție aproape inevitabilă pe termen scurt.

Sacrificiile acestea sunt făcute pentru a reuși cea mai ambițioasă corecție bugetară din ultimii ani, care a fost apreciată și de prima agenție de rating, Fitch.

Mai departe, e clar că trebuie să tindem către creștere economică. Iar relansarea aceasta trebuie să înceapă cu IMM-urile. Acestea au suferit cel mai mult în ultimii ani, și totodată au ținut economia în viață. Banii pentru astfel de programe pot veni ori din subvenții, ori, mai sănătos, din reducerea cheltuielilor din marile companii neprofitabile sau instituții; cele care consumă enorm, care sunt pe pierdere, fără să producă“, a declarat deputatul USR George Gima.

Cosmin Hristu

„Datele INS reprezintă un semnal serios privind deteriorarea puterii de cumpărare și a încrederii populației.  Faptul că scăderile se regăsesc inclusiv la alimente și carburanți arată că multe familii nu mai amână doar cumpărăturile neesențiale, ci își restrâng și cheltuielile curente.

Considerăm că ieșirea din această situație necesită protejarea puterii de cumpărare, reducerea poverii fiscale asupra muncii și a întreprinderilor românești, stabilitate legislativă și fiscală, combaterea scumpirilor nejustificate și sprijinirea producției interne.

Orice reducere de taxe trebuie însă însoțită de diminuarea risipei bugetare, pentru a nu transfera costul în deficit, datorie și inflație.

România nu poate reveni sănătos doar prin stimularea consumului pe datorie; are nevoie de investiții, producție, locuri de muncă bine plătite și absorbția eficientă a fondurilor europene“, a declarat deputatul AUR Cosmin Hristu.

Numai că aceste date îngrijorătoare nu ne arată doar o scădere a consumului ci și o scădere a veniturilor la bugetul de stat, lucru care cu siguranță se va răsfrânge asupra deficitului bugetar.