România vinde energie ziua în Bulgaria la un preț derizoriu și o cumpără seara de câteva ori mai scump

„Energia pe care o producem la prânz o vindem bulgarilor pe un preț derizoriu, ca mai târziu să o cumpărăm tot de la ei la un preț de 3-4 ori mai mare. E frustrant”, spune George Achim, reprezentantul GTA Energy, furnizor de echipamente fotovoltaice. Motivul este lipsa capacității de stocare a energiei, iar companiile acuză autoritățile pentru birocrația care îngreunează instalarea unor astfel de capacități.

Capacitatea de producție a energiei fotovoltaice din România s-a triplat în ultimii ani, iar energia solară a ajuns să aibă a doua cea mai mare putere instalată din țară, după energia hidro.

Însă panourile fotovoltaice produc cel mai mult la orele prânzului, când consumul este scăzut. Pentru ca această energie să poată fi folosită în vârful de consum de seară este nevoie de baterii de stocare.

„Avem foarte multă nevoie de stocare, iar această stocare, vă dau un exemplu, este tratată de ANRE ca fiind surplus pentru un parc fotovoltaic existent. Lucrul acesta este contrar tuturor așteptărilor noastre. Adică noi ne-am așteptat ca pe măsură ce trec anii în acest domeniu să avem pași mai simpli de a implementa investițiile în stocare. Energia pe care o producem la prânz o vindem bulgarilor pe un preț derizoriu, ca mai târziu să o cumpărăm tot de la ei la un preț de 3-4 ori mai mare. E frustrant”, a spus George Achim, CEO al GTA Energy, într-o conferință de specialitate.

„Te frustrezi, pentru că în alte țări nu funcționează așa”

O altă problemă este că companiile sunt nevoite să investească în întărirea rețelei pentru a dezvolta proiecte de energie regenerabilă, deși acesta ar fi trebuit să fie rolul Transelectrica, acuză el. În final, acele investiții în rețea, chiar dacă sunt făcute de companiile private, ajung tot în patrimoniul Transelectrica, pentru că așa spune legislația din România.

„Aceste donații se recuperează în final tot în facturile plătite de consumatori”, acuză reprezentantul GTA Energy. 

„Sunt investiții procentual considerabile din valoarea parcului. Și atunci te frustrezi, pentru că în alte țări nu funcționează așa, nu plătești pentru ceva ce revine cu titlu gratuit donat către operator, așa ceva nu există. S-au făcut în ultimii trei ani investiții de peste 350 de milioane de euro în rețea, care au fost donate operatorului. 

Oricine de aici face business înțelege că nu poți dona ceva fără să iei de undeva: iau de la dumneavoastră, de la beneficiarul final. Ca eu să plătesc apoi niște taxe pe niște fire pe care eu le-am instalat”, a mai spus Achim, în conferința de deschidere a evenimentului Energy Expo 2026.

„S-au uitat la ceas și au fugit”

El a criticat faptul că ministra Mediului, Diana Buzoianu, și secretarul de stat din Ministerul Energiei Cristian Bușoi, care au fost prezenți la eveniment, au plecat imediat după ce și-au ținut discursurile, fără să asculte ce are de spus industria. 

„Aș fi vrut să avem discuții constructive, nu să se uite la ceas și să fugă, pentru că asta s-a întâmplat și la propriu, și la figurat. Asta este o fugă. Abia așteptăm să lăsăm două scaune goale, nu ne gândim cum arată. Este ignoranța pe care politicienii ne-o oferă din plin”, a mai acuzat reprezentantul industriei energetice.

Ce capacitate de stocare a energiei are România vs. Bulgaria

În prezent, în România există în funcțiune 54 de proiecte de stocare, cu o putere instalată de 1.161 MW și o capacitate de 2.310 MWh, arată datele Transelectrica, analizate de HotNews.

Spre comparație, Bulgaria are baterii de peste 9 GWh, adică de patru ori mai mult decât România.

Vecinii noștri de la sudul Dunării au fost considerați câștigătorii crizei energetice care a cuprins această regiune a Europei în vara care tocmai s-a încheiat. Aceasta deoarece capacitatea lor mare de stocare a energiei în baterii le-a permis să exporte electricitate în toată regiunea, la orele de vârf de consum de seară.

O analiză a think-tank-ului Ember arată că Bulgaria a devenit în această vară lider mondial în domeniul stocării energiei în baterii.

Capacitatea de stocare în baterii a crescut într-un ritm deosebit de rapid în Bulgaria, arată raportul. Țara a adăugat aproximativ 3 GWh de capacitate nouă de stocare în 2025, după ce, cu doar un an înainte, nu dispunea practic de nicio astfel de capacitate. Până în mai 2026, capacitatea instalată s-a dublat, la 8,6 GWh.

Potrivit Ember, această creștere a fost susținută de finanțări guvernamentale și de proceduri simplificate de autorizare, fiind preconizată o extindere continuă până în 2030.

Cât durează procesul de autorizare a unei baterii de stocare în România

În România, procesul de dezvoltare a unui proiect de stocare poate dura de la câteva luni la peste un an, în funcție de complexitatea proiectului.

Orice companie poate dezvolta o baterie de stocare, însă pentru o putere mai mare de 1 MW este nevoie de autorizare de la ANRE. Etapele includ realizarea proiectului tehnic, obținerea autorizațiilor de racordare la rețea și a autorizației de înființare, apoi lucrările efective de construire, recepția lucrărilor și obținerea licenței de exploatare comercială.

Pentru autorizația de înființare, compania trebuie să depună la ANRE documentația prevăzută de Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 6/2025. Dosarul trebuie să conțină documente privind capacitatea instalației, drepturile asupra amplasamentului, documentația tehnică și situația racordării.

În luna mai a acestui an, ANRE a introdus și obligația constituirii unei garanții financiare de 30.000 de euro pe MW pentru solicitanții autorizațiilor de înființare, calculată în funcție de puterea electrică instalată a capacității energetice. Garanția este valabilă până la emiterea procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor.