REPLICA ONLINE CONSTANTA

12.9° Constanța Mie., 23 Sept. 2026
Anul XX Nr. 7591
12.9° Constanța Miercuri, 23 Septembrie 2026 Anul XX Nr. 7591
 

Salariile demnitarilor și nemulțumirile din administrația publică, în centrul discuțiilor la Ministerul Muncii

Salariile demnitarilor și nemulțumirile din administrația publică, în centrul discuțiilor la Ministerul Muncii

Lorena CRISTEA 4 iunie 2026 | 10:20 767

În plin val de nemulțumiri sindicale și după protestele declanșate în mai multe sectoare bugetare, Ministerul Muncii continuă seria consultărilor dedicate noii legi a salarizării. Joi, la masa discuțiilor sunt așteptați reprezentanții administrației publice și cei care ocupă funcții de demnitate publică, într-o etapă importantă a negocierilor privind forma finală a actului normativ. Deși proiectul prevede creșteri salariale consistente pentru demnitari începând din 2027, Guvernul transmite că aceste majorări ar putea fi amânate sau aplicate etapizat, având în vedere constrângerile bugetare actuale.

Salariile demnitarilor si nemultumirile din administratia publica, in centrul discutiilor la Ministerul MunciiDragoș Pîslaru 

Administrația publică și demnitarii, chemați la discuții

Procesul de consultare privind noua lege a salarizării intră într-o nouă etapă, autoritățile încercând să ajungă la o variantă finală acceptată de partenerii sociali.

În cadrul întâlnirii, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, discută cu reprezentanții administrației publice și cu cei ai categoriei funcțiilor de demnitate publică despre prevederile care îi vizează direct.

Potrivit proiectului aflat în dezbatere, unele dintre cele mai importante funcții din stat ar urma să beneficieze de creșteri salariale semnificative începând din anul 2027.

Ce majorări sunt prevăzute în proiect

Conform variantei actuale a legii, salariul net al președintelui României ar putea ajunge la 19.200 de lei, ceea ce ar însemna o creștere de aproximativ 4.700 de lei față de nivelul actual.

În cazul parlamentarilor, proiectul prevede o majorare de circa 3.400 de lei, salariul net urmând să ajungă la 14.391 de lei.

De asemenea, președinții Senatului și Camerei Deputaților ar putea încasa aproape 18.000 de lei net lunar.

Pentru funcțiile de conducere din administrația publică, proiectul stabilește noi coeficienți de salarizare. Un director general ar urma să aibă un coeficient de 2,51, echivalentul unui salariu brut de peste 10.000 de lei.

Guvernul ia în calcul amânarea creșterilor

Deși proiectul include aceste majorări, Executivul transmite că aplicarea lor nu este certă în forma actuală.

După o vizită de lucru la Bruxelles, ministrul interimar al Muncii a declarat că Guvernul nu susține, în actualele condiții bugetare, majorarea salariilor pentru demnitari.

Potrivit acestuia, una dintre variantele analizate este înghețarea temporară a acestor creșteri sau implementarea lor în mai multe etape.

În același timp, oficialul a dat asigurări că noua lege nu va conduce la diminuarea salariilor de bază pentru angajații din sectorul public.

Miza europeană și nemulțumirile sindicatelor

Adoptarea noii legi a salarizării reprezintă una dintre obligațiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Finalizarea reformei este legată de deblocarea unei tranșe de aproximativ 700 de milioane de euro din fondurile europene, motiv pentru care autoritățile încearcă să accelereze procesul de negociere.

Cu toate acestea, proiectul continuă să fie contestat de organizațiile sindicale din educație și sănătate și nu numai.

Reprezentanții acestora susțin că, deși salariile de bază ar urma să fie menținute, modificarea unor sporuri și indemnizații poate conduce la reducerea veniturilor totale pentru anumite categorii de angajați.

Negocierile dintre Guvern și partenerii sociali sunt programate să continue până la 15 iunie, termen până la care autoritățile speră să definitiveze noua lege a salarizării, potrivit știripesurse.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.


Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere