Sebastian Bodu: Statul menține în viață artificial companiile de stat cu datorii. Nu trebuie să omori găina care face ouă de aur. Video

Fostul președinte al ANAF, Sebastian Bodu, a declarat, în cadrul unui interviu exclusiv pentru Replica de Constanța, că parte din măsurile de austeritate luate de Guvernul României puteau fi evitate. El a mai spus că principala problemă rezidă în managementul instituțiilor publice și al companiilor de stat. La nivel local, avem primării de comune cu doar 200 de locuitori, unde cheltuielile de personal și de funcționare nu se mai justifică. Potrivit lui Sebastian Bodu, teoria conform căreia creșterea cheltuielilor cu pensiile și salariile se va autofinanța prin încasări mai mari din TVA s-a dovedit a fi greșită. Nu poți crea un perpetuum mobile economic prin creșterea deficitului; este un drum sigur către dezastru. Despre toate acestea, dar și despre alte subiecte, citiți mâine în Cotidianul Replica de Constanța.

Robert Nenciu, Sebastian Bodu

Un an 2026 foarte dificil pentru români. Plătim pe dobânzi aproape cât bugetul unui minister mare

Fostul președinte al ANAF Sebastian Bodu consideră că anul 2026 va fi unul foarte dificil pentru români. El spune că unele din măsurile de austeritate puteau fi evitate dacă Guvernul adopta o altă strategie. Bodu a mai spus că una din problemele României o reprezintă datoriile companiilor de stat pe care nimeni nu se încumetă să le restructureze în adevăratul sens al cuvântului.  

„Este un an greu pentru că avem niște măsuri de ajustare fiscală și bugetară destul de dure, probabil aproape la fel de dure ca cele din 2010, luate în urma crizei declanșate în 2008. Atunci, în 2010, le-am luat destul de târziu, adică la aproape doi ani după declanșarea crizei, pentru că întâi a trebuit să avem alegeri. Acum situația este similară: întâi am avut alegeri, iar apoi au venit măsurile de austeritate. De ce spun că sunt dure? Pentru că, după cum s-a văzut, au erodat atât consumul, cât și investițiile, iar acest lucru se observă inclusiv în colectarea creanțelor bugetare. Este adevărat că acum, conform ultimelor cifre, avem o reducere a deficitului bugetar de la 9,3% la 7,7%, ceea ce este surprinzător de mult. Sincer, după datele din noiembrie, mie îmi ieșea un 8,4%, adică o diferență de 0,9% din PIB. Totuși, ar fi foarte bine să fie o reducere până la 7,7%. Dacă vom atinge acest nivel, ar trebui, într-adevăr, să vedem o scădere a costurilor împrumuturilor, deoarece România încă se împrumută foarte scump — la o dobândă de 6% pe an, în euro, ceea ce este enorm. Mai exact, plătim pe dobânzi aproape cât bugetul unui minister mare, cum este cel al Sănătății. Așadar, dobânzile ne costă undeva la 3-4% din PIB, ceea ce este foarte, foarte mult”, a declarat Sebastian Bodu.

Video 1:

Bodu spune că există datorii nu pot fi colectate deoarece debitorii sunt în insolvență, la limita insolvenței sau pur și simplu insolvabili. Aceste companii sunt adesea menținute în viață artificial. „Sunt două probleme principale aici. În primul rând, este vorba despre lărgirea bazei de impozitare, adică despre creșterea veniturilor la buget nu prin majorarea taxelor, ci prin îmbunătățirea gradului de colectare. Există două tipuri de colectare: voluntară (care include și sumele stabilite în urma inspecțiilor fiscale) și silită.

Sebastian Bodu

S-a vorbit foarte mult despre digitalizare. Pe vremea când lucram în ANAF, mi-aș fi dorit să avem un sistem digitalizat; existau resurse financiare, dar mi s-a comunicat că aceasta nu reprezenta o prioritate, deoarece «lucrurile merg bine». Statisticile confirmă că, în 2007 față de 2006, colectarea a crescut cu 0,9% din PIB, deși nu am mărit taxele — dimpotrivă, le-am redus. Acest lucru demonstrează că se poate crește colectarea chiar și pe fondul unei relaxări fiscale. Pe de altă parte, există datorii care, deși sunt certe și exigibile, nu pot fi colectate deoarece debitorii sunt în insolvență, la limita insolvenței sau pur și simplu insolvabili. Aceste companii sunt adesea menținute în viață artificial. Părerea mea este că multe dintre aceste datorii nu vor fi recuperate niciodată, pur și simplu pentru că nu există active suficiente.”, a continuat Bodu.

Video 2:

Bodu: merită să menținem în viață companii cu capital de stat care nu sunt sustenabile și produc pierderi constante

Sebastian Bodu a vorbit și despre companiile de stat care nu sunt sustenabile, care primesc bani de la stat și produc pierderi constante.  „Întrebarea fundamentală este dacă merită să menținem în viață companii cu capital de stat care nu sunt sustenabile și produc pierderi constante. Aceasta este o decizie politică și ideologică: Serviciul Public: Suntem noi, cetățenii, de acord să subvenționăm servicii care nu se pot susține într-un mediu de business normal (cum ar fi transportul feroviar sau Metrorex)? Costul Social: Prețul unei cartele de metrou nu acoperă cheltuielile de funcționare. Dacă am privatiza Metrorex, prețul cartelei s-ar putea dubla. Suntem pregătiți pentru asta? Dacă decidem să continuăm subvenționarea, trebuie să discutăm despre optimizarea cheltuielilor. Este necesară o analiză riguroasă a managementului pentru a elimina cheltuielile «umflate» și a identifica zonele unde se pot face reduceri. Companiile de stat ajung să aibă datorii către stat pentru că sunt contribuabili ca oricare alții. Atunci când realizează operațiuni impozabile, dar nu au lichidități pentru a plăti taxele, se acumulează restanțe. Trebuie să facem o distincție clară: aici nu este vorba de evaziune fiscală, ci de neplata unor creanțe deja constatate, situație întâlnită frecvent, nu doar la companiile de stat”, a mai spus Sebatian Bodu.

Robert Nenciu, Sebastian Bodu

Bodu: nu trebuie să „omori găina care face ouă de aur”, adică mediul privat

Bodu a mai precizat că sunt unități administrativ teritoriale care rețin la sursă impozitele și contribuțiile (precum CAS), dar nu le virează la bugetul de stat din lipsă de lichidități. „Există situații grave chiar și la nivelul autorităților publice, cum este cazul Primăriei Capitalei sau al altor unități administrativ-teritoriale (UAT). Acestea rețin la sursă impozitele și contribuțiile (precum CAS), dar nu le virează la bugetul de stat din lipsă de lichidități. Angajatul primește salariul net, însă obligațiile fiscale nu sunt stinse. De ce se întâmplă acest lucru? Deoarece cheltuielile acestor entități sunt mult mai mari decât veniturile. Cauzele sunt fie asumarea colectivă a subvenționării unor servicii care altfel ar dispărea, fie cheltuieli «umflate» care necesită verificări amănunțite pentru fiecare entitate în parte. Principala problemă rezidă în managementul instituțiilor publice și al companiilor de stat. La nivel local, avem primării de comune cu doar 200 de locuitori, unde cheltuielile de personal și funcționare nu se mai justifică. Într-o eră a digitalizării, multe dintre aceste servicii ar putea fi prestate online. Deși există bariera generațională (persoane în vârstă care interacționează greu cu tehnologia), structura administrativă actuală rămâne ineficientă și supradimensionată.

Video 3:

Măsurile de austeritate luate de Guvern, inclusiv majorarea TVA-ului, nu au produs rezultatele scontate. Cifrele oficiale de la Ministerul de Finanțe arată că gradul de colectare a fost sub așteptări. Argumentul meu rămâne constant: nu trebuie să „omori găina care face ouă de aur”, adică mediul privat. Când sugrumi sectorul privat prin taxe, acesta încetează să mai producă, să consume sau să investească. Rezultatul este un cerc vicios: colectarea scade, deficitul crește, ceea ce duce la noi majorări de taxe. Am ajuns în acest punct din cauza unor majorări haotice și politicianiste ale cheltuielilor. Numai în 2024, an electoral, cheltuielile au crescut în medie cu 20%. Această abordare este pur și simplu nesustenabilă. Deși mulți cetățeni au, într-adevăr, venituri mici și au nevoie de sprijin, o astfel de creștere abruptă, fără o bază reală în veniturile bugetare, periclitează stabilitatea întregii economii”, a explicat Bodu.

Robert Nenciu, Sebastian Bodu

Bodu: Am fost demis de la ANAF în urma unor divergențe legate de „taxa pe viciu”, pe care am contestat-o. Timpul mi-a dat dreptate, iar taxa a fost desființată.

În continuare, Sebastian Bodu spune că în locul măsurilor actuale, guvernanții ar fi putut adopta o presiune fiscală mai mică, dublată de privatizarea sau listarea la bursă a companiilor cu capital de stat. „Ar trebui identificați și ajutați doar cei care au nevoie, în mod punctual. De exemplu, o subvenție pentru încălzire nu ar trebui acordată tuturor. În momentul în care oferi sprijin generalizat, atât celor care au nevoie, cât și celor care nu au, creezi o gaură bugetară uriașă. Să ajungi la un deficit de 9,3% este ceva inimaginabil; Grecia, la începutul crizei din 2010, avea un deficit de 10%. Un astfel de nivel este nesustenabil, deoarece duce la dobânzi de peste 8% la împrumuturi. Aceasta înseamnă, practic, intrarea în incapacitate de plată (faliment), moment în care pierzi controlul asupra țării și creditorii externi încep să impună condițiile”, a spus Bodu, menționând, totodată că a fost demis de la ANAF în urma unor divergențe cu premierul Tăriceanu, legate de „taxa pe viciu”, cu care nu a fost de acord. 

”Aceasta ar fi fost o sursă importantă de venituri care ar fi pus mai puțină presiune pe umerii cetățenilor și ai firmelor, care au suportat deja creșteri de taxe și reduceri salariale. Îmi amintesc de perioada în care am fost demis de la ANAF în urma unor divergențe cu premierul Tăriceanu. Era vorba despre „taxa pe viciu”, pe care am contestat-o deoarece era contrară normelor europene. Timpul mi-a dat dreptate, iar taxa a fost desființată. Din păcate, ideile multor consilieri guvernamentali de astăzi par incorecte; istoria arată că, în momente de criză, creșterea presiunii pe contribuabili este o greșeală. Este discutabil dacă deficitul actual mai poate fi rezolvat printr-o simplă relaxare fiscală. Teoretic, creșterea veniturilor populației (cum a fost majorarea pensiilor cu 16% și a salariilor cu 22% în 2024) ar trebui să stimuleze consumul și, implicit, să ducă la încasări mai mari din TVA. Totuși, când aceste creșteri de cheltuieli sunt făcute într-un singur an, ele riscă să adâncească dezechilibrul bugetar dacă nu sunt susținute de o producție reală”, a mai spus Sebastian Bodu.

Video 4:

Statul a încurajat achiziția mașinilor hibride prin impozite foarte mici, Această politică s-a schimbat brusc, iar impozitele au crescut de mii de ori

Stimularea consumului în scopul creșterii încasării de TVA s-a dovedit a fi o soluție proastă, spune fostul președinte al ANAF. „Teoria conform căreia creșterea cheltuielilor cu pensiile și salariile se va autofinanța prin încasări mai mari din TVA s-a dovedit a fi greșită. Nu poți crea un perpetuum mobile economic prin creșterea deficitului; este un drum sigur către dezastru. Cumpătarea este esențială. Deși mulți cetățeni se confruntă cu probleme reale — facturi mari, costul medicamentelor sau al întreținerii — soluția nu este majorarea generalizată a cheltuielilor. Ajutorul ar trebui să fie punctual, prin subvenții direcționate strict către cei vulnerabili (de exemplu, pentru încălzire), nu la grămadă, crescând inclusiv pensiile mari de 9.000 de lei, fapt care adâncește inutil deficitul. Un exemplu clar de inconsecvență este impozitarea mașinilor hibride. Statul a încurajat achiziția lor prin impozite foarte mici, definindu-le ca o politică de reducere a poluării. După doar câțiva ani, această politică s-a schimbat brusc, iar impozitele au crescut de mii de ori.

Această schimbare neanticipată distruge încrederea cetățeanului. Mai mult, s-a făcut trecerea de la standardul Euro (care protejează sănătatea publică prin limitarea noxelor) la criterii bazate pe schimbările climatice și emisiile de gaze cu efect de seră — un subiect mult mai ideologizat. Indiferent de convingerile despre încălzirea globală, o politică asumată trebuie menținută pe termen lung pentru a asigura stabilitate și predictibilitate fiscală.

Fiscalitatea este cea mai importantă pârghie a unui guvern. Tot ce vedem astăzi în economie este rezultatul direct al politicilor fiscale din ultimii ani. Deși nu mai sunt angrenat politic și acționez doar ca specialist tehnic, observ că lipsa de viziune pe termen lung blochează dezvoltarea.

Anul 2026 se anunță a fi unul extrem de dificil din mai multe motive: Eliminarea compensărilor: Facturile la energie vor crește, nemaifiind subvenționate. Paradoxul economic: Ne aflăm într-o situație critică în care avem, simultan, o scădere a consumului, o scădere a investițiilor și o creștere a inflației (stagflație). Sper ca măcar presiunea inflaționistă să se tempereze, însă, fără investiții și fără un mediu privat lăsat să respire, redresarea va fi lentă”, a concluzionat Bodu.

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.