Seceta istorică ține reactoarele de la Centrala Nucleară Cernavodă închise și în octombrie

România va rămâne fără energie nucleară și în luna octombrie, Guvernul urmând să aprobe prelungirea până la sfârșitul lunii măsurile de limitare a consumului industrial, în condițiile în care Centrala Nucleară de la Cernavodă rămâne închisă, din cauza celui mai scăzut debit al Dunării din istorie. Criza climatică, pe care, în mod ireal, foarte mulți – în frunte cu Donald Trump și admiratorii săi - o neagă și în plină desfășurare a sa, a făcut ca Dunărea să înregistreze cel mai scăzut nivel al apelor sale din istorie în toate țările din amontele României. În Germania, de unde izvorăște Dunărea, cursul superior al fluviului este practic paralizat și transportul fluvial aproape nu mai există, iar producția de energie a Austriei a scăzut cu 30% din lipsa apei. Iar pentru situația să fie și mai grea, o bună parte din luna octombrie va fi înnorată, așa că și energia fotovoltaică va avea de suferit. 

Guvernul va prelungi cu încă o lună, până pe 31 octombrie, măsura prin care Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, poate limita consumul de energie electrică al marilor consumatori industriali și poate stopa exporturile de energie în caz de criză pe piața de profil, în condițiile opririi ambelor reactoare ale Centralei Nucleare Cernavodă, care asigurau 20% din necesarul energetic al României. Reactorul 1 a fost oprit pe 28 iulie, iar cel de-al doilea pe 13 august. 

Măsura normativă a fost adoptată inițial prin Hotărâre de Guvern pe 7 august, cu valabilitate până la 31 august și prelungită ulterior până la 30 septembrie. Conform notei de fundamentare, prognozele specialiștilor indică foarte clar că cele două reactoare nucleare de la Cernavodă nu vor avea pur și simplu de unde să ia apă nici în luna octombrie pentru a funcționa. Abia în noiembrie speră experții ca Dunărea să revină la un debit apropiat de normal.

„Datele comunicate de operatorul de transport şi de sistem, C.N.T.E.E. Transelectrica S.A. prin adresa nr. 46368/DEN/28.09.2016, relevă faptul că prognozele meteorologice pentru prima parte a lunii octombrie indică valori ale temperaturilor în jurul celor normale pentru perioada respectivă în mare parte din țară, acest lucru presupunând inclusiv o scădere a acestora pe timpul nopții.

În aceste condiții, ținând cont și de valorile înregistrate în anii anteriori, pentru luna octombrie se estimează că, la vârful de sarcină de seară, consumul de energie electrică poate ajunge la valori de până la 8.000 MW.  Totodată, prognozele privind regimul pluviometric în special din prima jumătate a lunii octombrie prezintă o continuare a deficitului creat de perioada anterioară de secetă prelungită. În aceste condiții, estimăm că perioada de revenire a nivelului de hidraulicitate la valori care să permită creșterea producției în centralele hidroelectrice, respectiv reluarea funcționării grupurilor generatoare din centrala nuclearoelectrică se va extinde cel puțin pentru prima jumătate a lunii octombrie.

Prognozele pentru prima jumătate a lunii octombrie 2026 indică, de asemenea, posibilitatea unor perioade cu nebulozitate mai ridicată, care vor reduce aportul energiei fotovoltaice livrate în SEN, suplimentar efectului dat de scurtarea perioadei diurne a zilelor“, se arată în nota de fundamentare a Proiectul de Hotărâre privind punerea în aplicare a unor măsuri de siguranţă pe piaţa de energie electrică.

facsimil din hotărârea de guvern

Potrivit acestuia, „prognoza debitului Dunării la intrare în tară nu oferă o perspectivă sigură de repornire a cel puțin unei unități la CNE Cernavodă, în luna octombrie 2026. Din acest motiv, considerăm că se impune reevaluarea măsurilor tehnice care ar putea să conducă la creșterea nivelului în bazinul de apă de răcire al CNE Cernavodă.

Adăugăm, în context, faptul că hidraulicitatea pe râurile din țară este foarte scăzută, ca urmare a precipitațiilor deficitare din ultima perioadă, ceea ce are impact asupra producției de energie din surse hidroelectrice, cât și asupra perspectivei de creștere a debitului Dunării în amonte de CNE Cernavodă, în perioada următoare“.

Energia solară va fi și ea afectată în perioada următoare

În document se arată și cum a funcționat sistemul energetic național în luna septembrie, dar și situația din Ungaria vecină, iar concluzia este că România rămâne în risc de criză energetică și în luna octombrie:

La finele lunii septembrie 2026, situația energetică la nivelul SEN prezintă un nivel redus al adecvanței, după cum urmează: 

- grupurile pe cărbune pot funcționa cu maximum 1.200 MW, în condițiile în care rezervele de combustibil sunt limitate și funcționarea grupurilor pe cărbune se realizează în special în zilele lucrătoare;
- conform prognozei de vânt, producția de energie eoliană în următoarea săptămână va fi destul de ridicată, cu un maxim de 2.500 MW și un minim de 600 MW. În prima decadă a lunii octombrie 2026 sunt așteptate valori mai scăzute, cu un maxim de 1.000 MW și un minim de 600 MW, sub rezerva unui grad ridicat de relativitate a acestor prognoze;
- producția fotovoltaică are o prognoză defavorabilă în perioada următoare cu maxime de sub 2.800 MW, fiind așteptată o scădere a acesteia în prima decadă a lunii octombrie 2026, dar și în continuare, ca urmare a scăderii treptate a perioadei de radiație solară;
- situația centralelor nucleare din regiune este următoarea: în Ungaria, la centrala nuclearoelectrică de la Paks, este retras din exploatare programat un grup nuclear în perioada 19.09.2026 ÷ 10.10.2026, producția fiind astfel redusă cu aproximativ 500 MW. În condițiile prezentate mai sus, vulnerabilitatea principală constă în deficitul de producție dispecerizabilă în orele de vârf (18:00 – 22:00) și limitarea posibilităților de import, cauzată de o criză regională de energie.

În condițiile prezentate mai sus, apreciem că există un risc de a se ajunge la o situație de criză în alimentarea cu energie electrică, când, în lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum, în vederea asigurării funcționării stabile, pot apărea consecințe economice și sociale grave.

În plus, se ajunge la imposibilitatea echilibrării corespunzătoare a sistemului electroenergetic cu posibile efecte în funcționarea sigură a SEN și cu un grad de risc foarte ridicat de afectare a funcționării normale a sistemelor interconectate în cadrul interconexiunii sincrone Europa Continentală și, implicit a perturbării funcționării piețelor cuplate de energie electrică”.

Incredibil, dar Dunărea va scădea și mai mult

Concluziile analizei realizate la nivelul Ministerului Energiei au evidențiat următoarele:

Analiza coroborată a prognozei oficiale pe termen scurt și a evaluării probabilistice pentru intervalul 28.09–31.10.2026 indică menținerea unui regim hidrologic deficitar la intrarea Dunării în țară, respectiv la Baziaș, cu o scădere de la circa 1.450 m³/s la sfârșitul lunii septembrie către valori de ordinul 1.185–1.200 m³/s în scenariul median, în intervalul 10–13.10.2026, urmată de o recuperare lentă.

Prin propagarea acestui semnal hidrologic pe sectorul românesc și ținând seama de caracterul de tranzit al debitelor prin Porțile de Fier, cotele la Cernavodă se mențin într-o zonă de vulnerabilitate ridicată, cu o fereastră critică probabilă în intervalul 15– 22.10.2026 și cu apropierea, respectiv depășirea în scenariile nefavorabile, a pragului de (–262) cm. În scenariul median, minimul se situează în proximitatea valorii de (–261) - (–262) cm, ceea ce confirmă persistența riscului operațional pentru asigurarea nivelului necesar răcirii.

Existența unui risc de a se ajunge la o situație de criză în alimentarea cu energie electrică, în lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum, în vederea asigurării funcționării stabile a SEN; în aceasta situație pot apărea consecințe economice și sociale grave.

Riscul unui dezechilibru al sistemului electroenergetic cu posibile efecte în funcționarea sigură a SEN și cu un grad de risc foarte ridicat de afectare a funcționării normale a sistemelor interconectate în cadrul interconexiunii sincrone Europa Continentală și, implicit, a perturbării funcționării piețelor cuplate de energie electrică.

Iată și ce măsuri ar urma să se aplice dacă situația se înrăutățește:

„Schimbări preconizate... Având în vedere măsurile dispuse prin Hotărârea nr. 23/2026 privind prelungirea stării de alertă la nivelul României instituite prin Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 15/2026, în contextul persistenţei debitelor foarte scăzute pe Dunăre, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (4) - (6) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, se propune aplicarea, până la data de 31 octombrie 2026 a unor măsuri de siguranță”.

Ce se întâmplă, concret, dacă apare situația de criză energetică

Astfel, începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri și până la data de 31 octombrie 2026, în cazul materializării situaţiei de criză pe piaţa de energie şi dacă este ameninţată siguranţa fizică ori securitatea persoanelor, a aparatelor sau a instalaţiilor ori integritatea Sistemului electroenergetic naţional, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A., în calitate de operator de transport şi de sistem în domeniul energiei electrice, poate pune în aplicare următoarele măsuri de siguranţă, în următoarea ordine de prioritate:

a) creșterea rezervelor tehnologice de sisteme din unitățile de producție care pot funcționa pe combustibil alternativ, în vederea utilizării acestora, după caz;facsimil din hotărârea de guvern

b) pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național;
c) reducerea /anularea capacității disponibile de interconexiune pe direcția export;
d) reducerea/anularea schimburilor notificate pe direcția export;
e) limitarea în tranşe a consumului de energie electrică în condiţii stabilite prin Normativul de limitare a consumului de energie electrică, pe tranşe, în situaţii de criză apărute în funcţionarea Sistemului Electroenergetic Naţional, potrivit prevederilor din anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. 

Cum se aplică limitarea consumului de energie electrică

„Limitarea în tranşe a consumului de energie electrică se aplică în conformitate cu Normativul de limitări. În scopul aplicării Normativului de limitări, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A. comunică în scris către clienţii finali racordaţi în staţiile electrice ale Retelei Electrică de Transport şi către Operatorii de Distribuție ai clienţilor finali racordaţi în staţiile electrice ale Rețelei Electrice de Distribuție, dispoziţia de reducere a consumului, conform tranşelor din Normativul de limitări, precizând momentul aplicării şi tranşele aplicate.

Comunicarea dispoziţiei de reducere a consumului în conformitate cu prevederile Normativului de limitări se transmite de către Operatorul de Rețea clienţilor finali, în scris, cu minim 24 de ore înainte de aplicare. Operatorul de Rețea informează furnizorii clienţilor finali afectaţi de aplicarea Normativului de limitări, la termenul precizat mai sus.

Dispoziţia de aplicare a Normativului de limitări se transmite de către Operatorul de Retea pe linie de dispecer (cale operativă), în conformitate cu procedura de elaborare şi de aplicare a Normativului de limitări.

Raportat la monitorizare a măsurilor adoptate prin prezentul proiect de hotărâre, menționăm că entitatea responsabilă pentru punerea în aplicare  a măsurilor de siguranță și dispecerizarea este C.N.T.E.E. Transelectrica S.A. prin Dispeceratul Energetic Național“ – se explică în motivarea actului normativ.