Securitatea maritimă, sub asediu. Cum s-a transformat Marea Neagră într-o zonă roșie pentru navele civile! Video

În 2022, invazia rusă bloca transporturile maritime ucrainene și aducea pericolul minelor în Marea Neagră. În octombrie 2026, navele comerciale sunt lovite repetat în apropierea României și Bulgariei, marinarii mor sau dispar, iar Constanța mobilizează salvatori și ambulanțe. Până în prezent se consemnează un bilanț de 11 nave lovite de drone, dintre care șapte în apropierea României. Incidentul de vineri, 23 octombrie, de pe „Khoryv”, soldat cu un mort și trei dispăruți, arată cât de aproape a ajuns amenințarea. Cei nouă supraviețuitori au fost aduși în Portul Constanța, la numai o zi după ședința CSAT dedicată inclusiv securității maritime.

Marea Neagră nu a devenit periculoasă peste noapte. Din februarie 2022, fiecare etapă a războiului a adăugat amenințări pentru navigație: blocarea porturilor, mine în derivă, bombardarea infrastructurii, atacuri asupra navelor și folosirea tot mai intensă a dronelor. În 2026, ceea ce apasă în mod direct asupra României este frecvența incidentelor din vecinătatea sa și apropierea acestora de rutele comerciale și de accesul în porturi.

Dronă

2022–2023: rute blocate, mine în derivă și războiul ajuns la Dunăre

În primele luni ale invaziei, transportul comercial către și dinspre porturile ucrainene de la Marea Neagră a fost oprit din motive de securitate. Reluarea parțială a exporturilor a necesitat un acord internațional, negociat cu sprijinul ONU și al Turciei în iulie 2022. Până în vara următoare, mecanismul permisese transportarea a aproape 33 de milioane de tone de cereale și alte produse alimentare.

Mișcările navelor în cadrul Inițiativei privind cerealele de la Marea Neagră

Pentru România, pericolul avea deja și o formă care putea ajunge la litoral: minele marine în derivă. Încă din martie 2022, România și Bulgaria avertizau asupra riscurilor pentru navigație. Marea devenise nesigură inclusiv pentru navele care se aflau departe de luptele propriu-zise.

În iulie 2023, Rusia s-a retras din acordul pentru exportul cerealelor. ONU avertiza atunci inclusiv asupra retragerii garanțiilor rusești privind siguranța navigației în nord-vestul Mării Negre, iar astfel, presiunea asupra porturilor ucrainene a crescut.

Tot în 2023, românii de la granița dunăreană au început să trăiască direct consecințele atacurilor din vecinătate. În septembrie, descoperirea unor resturi de dronă la Plauru, în județul Tulcea, era confirmată de autorități. Războiul devenise o problemă de protecție a populației de pe malul românesc al Dunării.

Rămășițele dronei de la Plauru

2024–2025: nave civile avariate și extinderea atacurilor cu drone

Navele comerciale erau expuse atacurilor înainte de actualul val din 2026. În octombrie 2024, Misiunea ONU pentru Monitorizarea Drepturilor Omului în Ucraina documenta lovituri asupra unor porturi din regiunea Odesa, cu avarierea raportată a unor nave civile. Instituția avertiza asupra intensificării atacurilor împotriva infrastructurii portuare.

În 2025, dronele maritime au devenit tot mai vizibile și în operațiunile ucrainene împotriva intereselor rusești. La sfârșitul lunii noiembrie, petrolierele „Kairos” și „Virat”, prezentate drept componente ale flotei prin care Rusia eludează sancțiunile, au fost lovite de drone navale ucrainene în largul Turciei.

Nava Virat atacată în largul Turciei, în Marea Neagră

Aceste episoade împreună, arată însă extinderea geografică a confruntării maritime și dificultatea tot mai mare de a menține transportul civil în afara războiului.

2026: 11 nave lovite, șapte, în apropierea României

Până la data de 23 octombrie 2026, 11 nave au fost lovite de drone în Marea Neagră, dintre care șapte în apropierea României.

Drona Port Constanța

Pentru România, luna octombrie a adus incidente succesive. „Yara J” a raportat o explozie și un incendiu pe 14 octombrie, în apele teritoriale românești, lângă Sulina. În dimineața următoare, „Wine Trader” a fost afectată în afara apelor teritoriale: cinci marinari au fost salvați, iar șapte erau căutați.

Nava Wine Trader

Supraviețuitorii au relatat că nava fusese lovită de trei drone. 

Vineri, 23 octombrie, a urmat „Khoryv”. Alerta a fost transmisă din largul Constanței, de la aproximativ 13 mile marine, aproximativ 24 de kilometri, în afara apelor teritoriale. Din cei 13 membri ai echipajului, nouă au fost salvați, unul a murit, iar trei erau dați dispăruți. 

M/V Khory

Cei nouă supraviețuitori au ajuns în Portul Constanța, în Dana 0, de unde au fost preluați pentru transportul la Spitalul Județean. Vremea nefavorabilă împiedicase intervenția elicopterului, complicând operațiunea de salvare. Incidentul a fost relatat drept un atac cu drone.

 Intervenție salvare marinari M/V Khoryv

Constanța semnala vulnerabilități încă din iunie

Cu luni înaintea tragediilor din octombrie, Constanța avea deja un motiv serios de îngrijorare. În ziua de 5 iunie, o drona maritimă a explodat în apele teritoriale ale României, în Portul Constanța.

Explozie dronă Port Constanța, 5 iunie 2026

În acea zi, 26 nave erau consemnate în așteptare la rada Portului Constanța: 17 nave se aflau în așteptare la rada interioară și alte 9 în rada exterioară, fără mijloace reale de detectare a unor potențiale amenințări sub sau la suprafața apei.

Captură de pe platforma Vessel Finder  care ilustrează poziționarea navelor aflate în danele și în rada Portului Constanța în data de 5 iunie 2026

„Suntem obligați să luăm în calcul că pot exista și alte drone”, declara atunci Raed Arafat.

Raed Arafat

La momentul respectiv, prezența altor dispozitive nu fusese confirmată. Declarația arăta însă că intervenția nu putea fi încheiată odată cu explozia: autoritățile trebuiau să verifice dacă pericolul persista. Episodul din iunie ridica o întrebare care apasă și astăzi asupra Constanței: ce protecție au navele comerciale în timpul navigației și al așteptării accesului în port?

CSAT, pe 22 octombrie: supraveghere suplimentară și intervenție împotriva dronelor

Escaladarea incidentelor maritime a ajuns pe masa Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în ședința din 22 octombrie 2026. Au fost analizate atacurile asupra navelor comerciale, încălcările spațiului aerian și riscurile pentru infrastructura critică.

CSAT, 22 octombrie 2026

Prioritățile anunțate includ dezvoltarea accelerată a supravegherii maritime, întărirea capacității de combatere a minelor și îmbunătățirea intervenției împotriva dronelor. Au fost discutate și exerciții între instituțiile responsabile, actualizarea planurilor de intervenție și consolidarea cooperării cu NATO. Obiectivele declarate sunt protejarea vieților omenești, menținerea accesului în porturi.

Președintele României, Nicușor Dan

La numai o zi după reuniune, incidentul de pe „Khoryv” a readus urgența în prim-plan. Nicușor Dan a anunțat echipamente suplimentare și a descris ceea ce s-a întâmplat drept „un eveniment din procesul de escaladare pe care Rusia îl desfășoară în contextul războiului din Ucraina”. Declarația a fost făcută vineri, după incident, când președintele a invocat discuțiile din CSAT și NATO.

Direcțiile de acțiune sunt formulate, însă e important cât de repede vor deveni funcționale capacitățile suplimentare și ce protecție concretă vor oferi navigației.

Siguranța pe mare se măsoară și în tragedii prevenite

Din iunie până în octombrie, pericolul a revenit în apropierea Constanței, cu un bilanț uman dramatic. Cei nouă supraviețuitori de pe „Khoryv” au fost aduși în port, însă un marinar a murit, iar trei erau în continuare dați dispăruți, potrivit ultimelor informații disponibile. 

Intervenție salvare marinari M/V Khoryv

Intervenția salvatorilor merită recunoscută. În același timp, autoritățile trebuie să ofere răspunsuri despre prevenție, termene și capacitatea de reacție. Pentru navigatori și pentru un oraș dependent de activitatea portuară, eficiența măsurilor se va vedea în siguranța următoarelor curse. O navă comercială trebuie să poată ajunge la Constanța fără ca drumul echipajului să se încheie într-o ambulanță.

După patru ani de război, autoritățile trebuie să explice ce protecție suplimentară pot asigura și când va deveni funcțională. Salvatorii români au demonstrat că pot aduce oameni în viață la mal în condiții grele. Măsura unei securități maritime eficiente va fi însă și capacitatea de a împiedica următoarea navă comercială să ajungă o misiune de salvare.

Video:

.