Silviu Coșa: La ANAF, problema evaziunii fiscale nu poate fi rezolvată cu aceeași mentalitate, ca și până acum. Video

Senatorul PNL de Constanța Silviu Coșa a declarat pentru Replica de Constanța că în 2024 salariul a crescut cu 13,5%, însă productivitatea a fost de doar 3% ceea ce a condus la o parte din deficit. Senatorul PNL a mai declarat că măsurile luate de premierul Ilie Bolojan erau obligatoriu de luat pentru că altfel România risca atât pierderea fondurilor europene, dar mai ales risca retrogradarea la categoria „junk”. Silviu Coșa a mai spus că trebuie să recunoaștem că anul electoral a adus o creștere semnificativă a fondului de salarii și a celui de pensii, creșteri care s-au reflectat direct în deficitul bugetar. Senatorul PNL a mai spus că urmează o perioadă dificilă din toate punctele de vedere, dar destul de aprinsă din punct de vedere politic. El consideră că stabilitatea acestui Guvern ține de fiecare dintre parteneri.

Robert Nenciu, Silviu Coșa

Cauzele deficitului, promisiunile electorale, creșterile de salarii și de pensii

„Este o vară destul de fierbinte. Nu i-aș da chiar un cod roșu dacă ne referim la partea politică, însă aș spune că este un cod galben spre portocaliu. Din păcate, de multe ori, această căldură și agitație sunt generate inutil prin faptul că, la nivelul coaliției, anumite probleme legate de procesul de reformă nu sunt discutate intern – cum ar fi logic, în opinia mea – ci în spațiul public. Iar românii, prin votul din 18 mai, ne-au transmis clar că își doresc acest proces de reformă. Să nu uităm că, parțial, deficitul bugetar record de anul trecut s-a datorat și creșterii fondurilor alocate Casei de Pensii – vorbim de o creștere de peste 30%. De asemenea, salariul mediu a crescut cu aproximativ 13%. Dar, în general, salariul trebuie să crească proporțional cu productivitatea muncii. Salariul a crescut cu 13,5%, în timp ce productivitatea muncii a crescut doar cu aproximativ 3%. Deci, din nou, apare o discrepanță. A fost și un an electoral, să nu ascundem acest lucru. Iar aceste creșteri ale fondurilor pentru salarii și pensii au avut legătură cu perioada electorală. Așa se face că, anul acesta, după șase luni de întârziere în demararea reformelor – întârziere cauzată și de reluarea alegerilor prezidențiale – ne-am trezit în fața unei situații în care trebuia să ne mișcăm rapid, ca țară, pentru a nu risca probleme și mai mari. Probabil ați observat că a fost aprobat primul pachet legislativ de reforme, cel fiscal, iar la doar zece zile după aceea, reprezentanții României au trebuit să meargă în fața agențiilor de rating și a Comisiei Europene pentru a demonstra că măsurile luate sunt credibile și că putem continua să beneficiem de fondurile europene”,  declarat senatorul PNL, Silviu Coșa.

Dacă nu luăm măsuri concrete, pierdem banii europeni

„Să nu uităm că, anul acesta, avem din nou programat un volum record de investiții, din care o mare parte – peste 2-3 miliarde de euro – provin din fonduri europene. Dacă pierdem acești bani, pierdem acele investiții. De asemenea, agențiile de rating au menținut calificativul anterior – nu am fost retrogradați în categoria „junk”. Dacă am fi ajuns acolo, finanțarea externă ar fi devenit extrem de dificilă, întrucât nicio instituție financiară internațională nu ar mai cumpăra obligațiuni sau titluri de stat emise de România. Deci riscurile au fost mari, termenul scurt, iar măsurile, oricum necesare. Fie că vorbim de reducerea cheltuielilor bugetare, fie de creșteri de taxe, aceste măsuri trebuiau luate. Din punctul de vedere al tuturor partenerilor noștri, interni și externi, România nu mai avea suficientă credibilitate, mai ales după ce am anunțat de mai multe ori că vom lua anumite măsuri și nu le-am mai aplicat”, a spus Coșa.

Silviu Coșa

Încrederea în clasa politică, la cel mai mic nivel

„Această creștere deja a avut loc, dacă este să judecăm după ultimele sondaje de opinie. Dacă ne uităm și aritmetic, ea s-a produs în primul rând prin scăderea încrederii românilor în celelalte partide care își dispută eticheta de suveranism – mă refer aici la SOS și la POT. Dacă facem un calcul simplu, vom vedea că acea creștere a AUR rezultă, de fapt, din dispariția celorlalte opțiuni din preferințele românilor.

În ceea ce privește creșterea taxelor și impozitelor: după turul întâi al alegerilor prezidențiale din noiembrie anul trecut, Partidul Național Liberal și-a schimbat conducerea, dar și modul de comunicare și de abordare a implicării în politică. Încă de la început, Ilie Bolojan a spus clar că este posibilă inclusiv o creștere a taxei pe valoarea adăugată, în condițiile în care celelalte măsuri nu ar fi suficiente pentru a reduce deficitul bugetar până la nivelul asumat. Așadar, din acest punct de vedere, Partidul Național Liberal nu a făcut promisiuni neacoperite.

Video 1:

Acum, dacă tot vorbim despre deficit: ceea ce ne-am asumat începând cu noiembrie, și ulterior, prin noile guverne instalate anul acesta, a fost un deficit de 7%, iar într-un plan multianual (pe 7 ani), obiectivul este de a ajunge la 2,35% în 2031. Acest obiectiv nu a fost respectat anul acesta și nici nu putea fi respectat până în luna mai, deoarece nimeni nu știa clar ce fel de guvernare va avea România. Nici partenerii externi nu se puteau raporta cu încredere la instituțiile românești, atâta timp cât nu se știa cine le va conduce.

Mediul de afaceri a avut, la rândul său, rețineri – atât în ceea ce privește investițiile externe directe, cât și pe cele interne. De asemenea, consumul intern a început să scadă, după ce în 2024 economia României s-a bazat în principal pe consum.

În tot acest context, singura soluție realistă, având în vedere și credibilitatea redusă și obiectivele asumate ca stat, a fost adoptarea Pachetului 1 de reforme. Iar la fel de importante sunt și celelalte pachete care urmează”, a spus Silviu Coșa.

Noi pachete de reforme care cuprind pensiile speciale și reorganizarea companiilor de stat

„Vorbim, de exemplu, despre reforma pensiilor speciale – o problemă care s-a cronicizat. Odată rezolvată, nu doar că românii vor căpăta un plus de încredere în clasa politică, dar se vor debloca și fonduri din PNRR, care au fost suspendate tocmai pentru că România nu și-a asumat acest angajament.

Este, de asemenea, pregătit un pachet de măsuri pentru întreprinderile de stat, unde există probleme majore – de la lipsa de transparență, la privilegii și suprapopularea schemelor de personal, cu directori, șefi și „șefuți”. În momentul în care acest pachet va fi legiferat și aplicat, vom avea din nou motive să credem că încrederea românilor în clasa politică poate crește.

În paralel, se desfășoară și alte acțiuni – ați văzut deja, începând cu schimbarea unor șefi. Este absolut firesc: dacă vrei reformă reală, trebuie să schimbi oameni care nu o înțeleg sau nu vor să o ducă la capăt. Mă refer, spre exemplu, la ANAF, unde problema evaziunii fiscale nu poate fi rezolvată cu aceeași mentalitate și aceleași metode ca până acum.

Video 2:

Toate aceste pachete legislative continuă să fie aplicate. Dar, după cum observați, fiecare pachet legislativ generează nemulțumiri din partea celor direct afectați – fie că sunt salariați, în special din sectorul public, fie că sunt persoane care simt că le scad veniturile sau că pierd anumite poziții. Reacțiile sunt adesea violente, virulente, și le vedem în spațiul public în fiecare zi. Cu toate acestea, este esențial să rămânem calmi, echilibrați și să ducem procesul de reformă până la capăt. Adică:

• Pachetul 1, privind creșterea taxelor și impozitelor, s-a materializat deja.
• Urmează reforma companiilor de stat, unde se pierd sume uriașe.
• Reforma pensiilor speciale, pentru a introduce un minim de justiție socială.

Și, ulterior, inclusiv reforma Parlamentului – de exemplu, inițiativa reluată de Ilie Bolojan privind reducerea numărului de parlamentari la 300, reducerea indemnizațiilor și a sumelor forfetare, precum și a altor privilegii”, a afirmat Senatorul PNL.

Robert Nenciu, Silviu Coșa

Cazul Anastasiu, o coincidență cel puțin ciudată

„În ceea ce privește privilegiile politicului, tocmai am discutat despre reforma companiilor de stat. De aici a apărut și cazul Dragoș Anastasiu. E o coincidență cel puțin ciudată că exact în momentul în care începeau să se întâmple lucruri în direcția eficientizării companiilor de stat și a eliminării privilegiilor, a apărut și acest caz. Trebuie spus că nu este ceva ce s-a întâmplat ieri – cazul a fost încheiat din punct de vedere juridic în 2023, pe baza unor fapte care au avut loc între 2008–2009 și 2009–2017, deci destul de vechi.

Pe partea companiilor de stat, dar și a instituțiilor asociate acestora, se fac pași concreți. Iar dacă ne referim la Parlament, există deja un pachet de măsuri care urmează să fie adoptat. În ceea ce ne privește, ca parlamentari, sumele forfetare pentru această vacanță parlamentară au fost deja încasate. Deci, nu contează dacă măsurile vin mâine sau peste o lună – esențial este ca, după partea deja asumată legată de reducerea cheltuielilor și creșterea taxelor, să urmeze și partea privind reforma companiilor de stat.

Dacă reușim să facem această reformă, alături de cea a pensiilor speciale, putem debloca aproximativ 800–900 de milioane de euro din tranșa a treia a PNRR. Apoi se va putea merge mai departe și cu celelalte reforme, inclusiv cele legate de Parlament.

Ilie Bolojan a spus aceste lucruri de la început. Și, sincer, nu-mi amintesc ca el să fi făcut promisiuni pe care să nu le respecte, chiar și în domenii care nu îl avantajează personal.

În ceea ce-l privește pe domnul Dragoș Anastasiu, m-am gândit, după acea conferință de presă, la mai mulți oameni de afaceri pe care îi cunosc. Sunt sigur că cel puțin 90% dintre ei ar fi reacționat la fel. De ce? Pentru că, dincolo de bugetari, sistem de sănătate, cheltuieli sociale și administrative, toate acestea sunt ținute în picioare de activitatea întreprinzătorilor privați. Acești oameni au o mândrie justificată: creează locuri de muncă, plătesc taxe și impozite, susțin aparatul de stat și contribuie la serviciile sociale oferite, inclusiv la nivel local. În plus, ei ne oferă nouă produse și servicii de care avem nevoie zilnic.

Dragoș Anastasiu

Statul, dacă nu poate sprijini direct acești oameni, măcar să-i ghideze spre legalitate. Dar atunci când un reprezentant al statului nu face asta, ci îi încurajează (sau șantajează) să „se optimizeze fiscal”, problema devine gravă. Răspunderea este cu atât mai mare din partea acelui oficial. Oamenii de afaceri vor încerca întotdeauna să-și ducă businessul mai departe, să plătească salarii, să reziste în piață. Ei sunt baza sistemului economic. Democrația se sprijină pe acești oameni, nu pe un sistem de tip totalitar, care a demonstrat deja că eșuează.

Așadar, din acest punct de vedere, repet: 90% dintre întreprinzătorii pe care îi cunosc ar fi reacționat la fel ca domnul Anastasiu. Eu n-aș fi făcut la fel – dar eu sunt bugetar”, a explicat Silviu Coșa.

Bugetul din programul „Anghel Saligny“ a fost epuizat

„Cum văd eu blocarea proiectelor Anghel Saligny? În primul rând, acest program a fost o inițiativă investițională națională, susținută încă de la început de PNL. Era firesc – primarii noștri, consilierii locali și județeni, președinții de consilii județene gestionau comunități locale și aveau nevoie de acest sprijin.

Odată legiferat, programul a început să fie implementat. Noi, PNL, susținem continuarea programului „Anghel Saligny”. Problema actuală nu este de natură politică, ci financiară: bugetul pentru 2025 a fost deja consumat în ceea ce privește alocările pentru acest program.

Acum se încearcă o etapizare a proiectelor. Cele care au un grad de execuție de 40%, 50%, chiar 70% vor fi continuate într-o primă fază. Restul vor fi implementate pe măsură ce apar fonduri noi în următorii doi ani. Aceasta va fi o decizie discutată între Guvern și reprezentanții comunităților locale.

Video 3:

Riscul cel mai mare este pierderea fondurilor europene. Din întreg programul investițional, peste două treimi reprezintă bani europeni. Dacă facem o rectificare bugetară și ducem deficitul la 8-9%, fie prin alocări suplimentare la proiecte, fie prin majorări salariale, riscăm să pierdem acești bani. Ori, fondurile europene care nu se cheltuiesc în timp util se pierd definitiv – ele nu se mai întorc.

Pentru tranșa a treia din PNRR, o mare parte din bani au fost deja primiți, dar mai sunt blocate 800 de milioane de euro din cauza întârzierii reformelor în întreprinderile de stat și a pensiilor speciale. Discuțiile pentru tranșa a patra sunt deja în desfășurare. Sunt spitale în județul Constanța, finanțate prin PNRR, care trebuie finalizate. Sunt și alte obiective majore care depind de acești bani. Este esențial să găsim un echilibru între fondurile alocate acum pentru proiectele din Anghel Saligny și cele ce vor fi alocate anul viitor.

Un criteriu luat în discuție, și care ar putea fi implementat, este coparticiparea/cofinanțarea din partea autorităților locale, mai ales pentru proiecte CNI, în localități mari. Așa cum s-a întâmplat cu stadionul din Constanța – primarul Vergil Chițac și-a asumat partea de cofinanțare și a început lucrările din fonduri proprii, pentru a nu pune presiune pe bugetul de stat și a nu amâna proiectul. Așadar, nu este vorba despre eliminarea programului Anghel Saligny, ci despre prioritizarea proiectelor în funcție de stadiul de execuție. Cele aflate la 20% sau 30% probabil vor fi amânate. Cele la 40%, 50%, 70% vor fi continuate”, a afirmat Silviu Coșa.

Previziuni pentru sfârșitul anului 2025

„Finalul anului 2025, din punct de vedere termic, va fi răcoros, fiind luna decembrie. Însă, din punct de vedere politic, va fi fierbinte. Să știți că nu îmi este greu să privesc lucrurile dintr-o perspectivă normală și nepartinică, tocmai pentru că, deși sunt membru al Partidului Național Liberal de peste 30 de ani, o bună perioadă de timp nu am fost activ politic. Am fost funcționar public și chiar am fost unul dintre acei funcționari care au „beneficiat” – cu ghilimelele de rigoare – de reducerea veniturilor cu 25% în timpul crizei financiare, în perioada guvernării Boc.

Silviu Coșa

Nu a fost deloc simplu atunci. A fost și perioada în care angajaților din ANAF li s-au tăiat stimulentele, care reprezentau aproape trei sferturi din salariu. A fost o perioadă foarte dificilă. Știu cum e să ai de plătit o ipotecă după trei luni de întârziere și 20-30 de telefoane primite de la bancă.

A fost necesar atunci și este necesar și acum. Din păcate, cred că actuala perioadă putea fi evitată dacă ar fi existat mai multă cumpătare în ultimii ani, precum și printr-o eliminare treptată a problemelor precum pensiile speciale și privilegiile din companiile de stat. A fost mai comod să le amânăm, iar acum tragem cu toții consecințele”, a declarat senatorul PNL.

Semnalul dat de români a fost unul foarte clar: vor dezvoltare, seriozitate și asumare

„În momentul de față, nu văd un motiv pentru care Guvernul să nu reziste. Semnalul dat de români pe 18 mai a fost unul foarte clar: vor dezvoltare, seriozitate și asumare.

Din cele patru formațiuni politice aflate acum la guvernare, dincolo de fricțiuni, de agendele politice diferite și de modul în care fiecare își manifestă poziția în spațiul public, sunt sigur că Guvernul va rezista. Fiecare partid are presiuni proprii, are susținători și interese, și tocmai din această cauză vedem poziționări împotriva reformei. Dar sunt convins că se va merge înainte.

În momentul de față, această temă nu este pe lista de priorități. Nici nu pot spune că se ia în calcul serios. Pur și simplu, nu am auzit discuții în acest sens. Colegii de la USR au fost cei care au menționat acest subiect, într-adevăr. Dar să nu uităm că românii au decis configurația actualei coaliții: aproape 50% au votat PSD, urmat de PNL, apoi USR și UDMR. Aceasta este ordinea în ceea ce privește încrederea exprimată de alegători”, a mai spus Silviu Coșa.

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.