Simina Tănăsescu s-a întâlnit în secret cu Ilie Bolojan, înainte ca CCR să judece legile cu miză de miliarde din PNRR

Președinta Curții Constituționale, Elena Simina Tănăsescu, s-a întâlnit vineri, 14 august, cu premierul demis Ilie Bolojan, președintele PNL, potrivit informațiilor obținute pe surse stiripesurse.ro. Întâlnirea, care nu a fost anunțată public, a avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, cu numai trei zile înainte ca judecătorii constituționali să se reunească pentru a decide asupra unor legi cu miză politică și financiară majoră, între care noua Lege a integrității.

Simina Tănăsescu

Potrivit informațiilor obținute, Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan au avut vineri o întâlnire în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.

Întâlnirea s-a încheiat în jurul orei 14.30, când președinta Curții Constituționale și premierul demis au fost văzuți ieșind, pe rând, din biroul președintelui Senatului.

Nu există, la acest moment, informații privind conținutul discuției. Contextul și momentul ales pentru o întâlnire informală și neanunțată public între șeful jurisdicției constituționale și șeful Executivului ridică însă o problemă de oportunitate și de aparență a independenței și imparțialității Curții.

Întâlnire cu trei zile înaintea unei ședințe decisive a CCR

Momentul întâlnirii este unul deosebit de sensibil, deoarece Curtea Constituțională urmează să se reunească luni, 17 august, de la ora 11.00, pentru a se pronunța asupra sesizărilor referitoare la noua Lege a integrității și asupra legii privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității, acte normative legate de jaloane importante din PNRR.

În cazul Legii integrității, Curtea a amânat pe 12 august pronunțarea pentru 17 august. Actul normativ a fost contestat separat de președintele Nicușor Dan și de un grup de senatori USR și PNL. Miza financiară asociată jalonului este de aproximativ 770 de milioane de euro, iar termenul pentru îndeplinirea acestuia este 31 august.

Printre prevederile contestate se află cele referitoare la aplicarea unor sancțiuni aleșilor în cazul cărora au existat constatări definitive de incompatibilitate sau conflict de interese, precum și formularea care introduce în legislația integrității „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”.

Tot pe 17 august CCR urmează să analizeze sesizarea privind legea care aprobă Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030. Și aceasta reprezintă un jalon PNRR, cu o miză financiară estimată la aproximativ 972 de milioane de euro.

În total, actele aflate luni pe masa Curții au o miză de aproape două miliarde de euro din PNRR.

Este legală o asemenea întâlnire?

Legislația privind Curtea Constituțională nu prevede o interdicție generală și expresă ca președintele CCR sau un judecător constituțional să aibă întâlniri cu premierul, cu membri ai Guvernului sau cu alți responsabili politici. Prin urmare, simpla existență a unei întâlniri Tănăsescu-Bolojan nu poate fi calificată, în lipsa altor elemente, drept o încălcare a legii.

Există însă reguli foarte clare privind independența și imparțialitatea judecătorilor constituționali. Articolul 145 din Constituție stabilește că „judecătorii Curții Constituționale sunt independenți în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe durata acestuia”.

În plus, articolul 64 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR îi obligă pe judecătorii Curții să își îndeplinească funcția „cu imparțialitate și în respectul Constituției”.

Din această perspectivă, problema unei întâlniri informale între premier și președintele Curții, cu numai trei zile înainte de soluționarea unor dosare importante pentru Executiv, nu este doar dacă s-a produs efectiv o influență, ci și dacă circumstanțele pot crea în spațiul public o îndoială privind independența și imparțialitatea jurisdicției constituționale.

Chiar Curtea Constituțională a arătat în propria jurisprudență, atunci când a analizat conceptul de imparțialitate a judecătorului, că aceasta are atât o dimensiune subiectivă, privind convingerea personală a magistratului, cât și una obiectivă, care presupune existența unor garanții suficiente pentru a exclude îndoielile legitime asupra imparțialității. CCR a reținut totodată că „neutralitatea este de esența justiției”.

Ilie Bolojan

Precedentul din 2018: Tănăsescu a demisionat după o întâlnire cu un judecător CCR

Situația actuală readuce în atenție un episod controversat din trecutul Siminei Tănăsescu. În iunie 2018, aceasta era consilier prezidențial al președintelui Klaus Iohannis și s-a întâlnit cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu. Întâlnirea a avut loc la Facultatea de Drept a Universității din București și a vizat inclusiv problema mandatului lui Lăzăroiu la Curtea Constituțională.

Lăzăroiu a relatat atunci că întâlnirea fusese solicitată de Simina Tănăsescu și că aceasta îi prezentase existența unui demers prin care se solicita încetarea mandatului său la CCR. Judecătorul a precizat însă ulterior că Tănăsescu nu îi ceruse să demisioneze și că nu se simțise personal presat de aceasta.

Controversa a ajuns în interiorul Curții Constituționale, iar Plenul CCR a decis sesizarea Comisiei de la Veneția în legătură cu situația.

La 20 iunie 2018, la numai câteva zile după izbucnirea scandalului, Simina Tănăsescu și-a dat demisia din funcția de consilier prezidențial.

Administrația Prezidențială a respins atunci categoric acuzațiile privind exercitarea unor presiuni asupra judecătorului CCR. Explicația dată pentru demisie este însă relevantă în contextul actual. Președinția considera că este inadmisibil ca în opinia publică să existe „suspiciunea unei posibile imixtiuni” în activitatea Curții Constituționale.

Cu alte cuvinte, chiar în cazul din 2018, în care Administrația Prezidențială susținea că nu existase nicio presiune efectivă, simpla apariție a suspiciunii publice privind o intervenție asupra unui judecător constituțional a fost considerată suficient de gravă pentru ca Simina Tănăsescu să părăsească funcția de la Cotroceni.

Un an mai târziu, în 2019, Klaus Iohannis a numit-o pe Simina Tănăsescu judecător al Curții Constituționale, chiar pe locul rămas vacant după încheierea mandatului lui Petre Lăzăroiu.

Problema aparenței de imparțialitate

Întâlnirea de vineri este, din această perspectivă, într-o situație aproape inversată față de episodul din 2018. Atunci, Simina Tănăsescu era reprezentantă a unei instituții politice și se întâlnea informal cu un judecător CCR. Acum, ea conduce Curtea Constituțională și se întâlnește informal cu premierul și liderul PNL, cu numai trei zile înaintea unei ședințe în care Curtea urmează să soluționeze contestații cu o miză politică și financiară majoră.

Fără informații privind conținutul discuției, nu se poate susține că întâlnirea a reprezentat o ingerință în activitatea CCR sau că a existat o încercare de influențare a judecătorilor.

Caracterul nepublic al întâlnirii, momentul în care aceasta s-a produs și apropierea de termenul din 17 august ridică însă problema aparenței de independență și imparțialitate a Curții, cu atât mai mult cu cât legislația impune explicit judecătorilor constituționali exercitarea mandatului cu imparțialitate, iar Guvernul dispune deja de proceduri oficiale pentru a-și exprima poziția în fața CCR.