Sondaj CURS: AUR conduce detașat, PSD și PNL se luptă pentru locul al doilea

AUR ocupă primul loc în intențiile de vot pentru alegerile parlamentare, cu 34%, și are un avans de două cifre în fața PSD și PNL, potrivit unui sondaj CURS realizat la nivel național în a doua jumătate a lunii iulie. Datele electorale sunt însoțite de un nivel foarte ridicat de nemulțumire: opt din zece respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită.

AUR, cu 11 puncte procentuale peste PSD

Sondajul CURS surprinde o legătură politică importantă între climatul general de pesimism și consolidarea partidului aflat pe primul loc în preferințele electorale. Dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, AUR ar obține 34% dintre voturile celor care declară că s-ar prezenta la urne, față de 32% în sondajul CURS din luna mai 2026.

PSD ocupă locul al doilea, cu 23% (față de 24% în mai), fiind urmat la numai două puncte procentuale de PNL, creditat cu 21% (față de 20% în mai). USR se situează pe poziția a patra, cu 9% (la fel ca în mai), la o distanță considerabilă de primele trei formațiuni.

UDMR este cotat cu 4%, SOS România cu 3%, iar PNRR-Piedone și Acțiunea Conservatoare – ACT ar obține câte 2%. Alte formațiuni cumulează, de asemenea, 2%.

AUR are, prin urmare, un avantaj de 11 puncte procentuale față de PSD și de 13 puncte față de PNL. PSD și PNL se află în schimb într-o competiție strânsă pentru poziția a doua, diferența dintre cele două partide fiind mai mică decât marja maximă de eroare declarată a sondajului.

Ca termen de comparație, la alegerile parlamentare din decembrie 2024, AUR obținuse 18,01% la Camera Deputaților, în timp ce PSD primise 21,96%, iar PNL 13,20%. Scorul actual din sondaj plasează astfel AUR cu aproximativ 16 puncte procentuale peste rezultatul său electoral din 2024, însă comparația este orientativă, fiind vorba despre un sondaj de intenție de vot și, respectiv, despre voturi efectiv exprimate la alegeri.

Patru din cinci români spun că țara merge într-o direcție greșită

Nemulțumirea față de evoluția generală a României este aproape generalizată. Potrivit cercetării, 80% dintre respondenți consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită.

Doar 16% apreciază că România merge într-o direcție bună, în timp ce 4% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Ponderea evaluărilor negative este astfel de cinci ori mai mare decât cea a răspunsurilor pozitive, diferența dintre cele două categorii fiind de 64 de puncte procentuale.

Rezultatele indică un climat social dominat de pesimism și neîncredere în evoluția țării. Din punct de vedere electoral, acest fond de nemulțumire coincide cu plasarea AUR pe primul loc și cu fragmentarea voturilor între celelalte formațiuni.

Sondaj realizat în plin blocaj politic

Cercetarea a fost efectuată în perioada în care România traversează un blocaj politic prelungit, declanșat după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, la 5 mai.

Tentativele ulterioare de constituire a unei noi majorități nu au produs o soluție stabilă. La 13 iulie, liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților naționale au discutat cu președintele Nicușor Dan, însă reuniunea s-a încheiat fără un acord privind ieșirea din criză.

În acest context, scorul de 80% privind direcția greșită poate fi citit și ca un indicator al costului public produs de prelungirea incertitudinii politice. În același timp, avansul AUR arată că principalul beneficiar electoral al climatului actual este partidul care se prezintă ca alternativă la formațiunile implicate în guvernările ultimilor ani.

Totuși, poziția de lider în sondaje nu echivalează cu existența unei majorități parlamentare. Cu un scor de 34%, AUR ar avea nevoie de parteneri sau de susținere parlamentară suplimentară pentru formarea unui guvern, iar distribuirea mandatelor ar depinde și de prezența la vot, de formațiunile care ar depăși pragul electoral și de redistribuirea voturilor.

Metodologia sondajului

Sondajul CURS a fost realizat în perioada 14–24 iulie 2026, pe un eșantion de 1.108 respondenți, cu vârsta de cel puțin 18 ani, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă din România.

Eșantionul a fost probabilist, multistadial și stratificat. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

Datele au fost culese prin interviuri telefonice asistate de calculator – CATI, iar validarea eșantionului a fost realizată pe baza celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică. Rezultatele au fost ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului, știripesurse.ro.