Sorin Calaigii, după executarea pedepsei: se pregătește să revină în avocatură

Fostul avocat constănțean, Sorin Calaigii, vrea să revină în avocatură. După ce a fost condamnat și și-a executat pedeapsa, pentru trafic de influență, în 2018 Baroul Constanța a dispus încetarea calității sale de avocat. Calaigii a formulat o contestație împotriva acestei decizii, La Uniunea Barourilor , invocând lipsa motivării deciziei atacate, care ar reprezenta un prim act de încălcare a dreptului său la un proces echitabil, întrucât a fost pus în imposibilitatea concretă de a analiza și, eventual, contraargumenta , motivele avute în vedere la emiterea actului administrativ contestat. Contestația i-a fost respinsă, așa că a mers în instanță. În prezent, dosarul se află pe rolul Curții Supreme,după ce Curtea de Apel i-a respins acțiunea.

Sorin Calaigii

Sorin Calaigii a solicitat, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea deciziei nr. 390/24. 08.2018, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestația administrativă formulată de reclamant împotriva deciziei nr.21 /16.04.2018, emisă de Baroul Constanța , anularea deciziei, cu toate consecințele ce derivă din lipsirea de eficiență juridică a actului administrativ. Calaigii a arătat că, prin decizia penală nr. 472/A /2016 /7.11.2017 pronunțată de ÎCCJ, cu opinie separată de achitare, a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare și, ca sancțiune accesorie, i-a fost aplicată pedeapsa complementară a interzicerii de a exercita profesia de avocat pe o perioadă de 3 ani. A mai susținut că, invocând hotărârea judecătorească amintită anterior și cu mențiunea referitoare la decizia nr.225/2017 a Curții Constituționale a României, a emis, prin organul său de conducere, Baroul Constanța a emis decizia nr . 21/16.04.2018 , prin care a dispus încetarea calității sale de avocat, urmare a constatării nedemnității profesionale , respectiv radierea acestuia din Tabloul avocaților Baroului Constanța.

Tribunalul Constanța

Calaigii a formulat o contestație împotriva acestei decizii, înregistrată la UNBR sub nr.97- CS/21.05.2018 , invocând lipsa motivării deciziei atacate, care ar reprezenta un prim act de încălcare a dreptului său la un proces echitabil, întrucât a fost pus în imposibilitatea concretă de a analiza și, eventual, contraargumenta , motivele avute în vedere la emiterea actului administrativ contestat . Contestația i-a fost respinsă, această decizie fiind nelegală, spune el, deoarece nu răspunde tuturor criticilor pe care a înțeles să le aducă deciziei nr.21/16.04 . 2 0 18, motivarea acesteia oprindu-se doar l a chestiuni formale, fără aprecierea fondului susținerilor sa le, care au fost ignorate din perspectiva analizei și din cea a prezentării rațiunilor înlăturării acestora. Fostul avocat invocă un aspect de nelegalitate al deciziei contestate, prin faptul că încalcă art.4 din Protocolul VII CEDO, acesta fiind sancționat, prin decizie administrativ jurisdicțională , mai sever decât prin decizia penală pronunțată de ICCJ. Astfel, a susținut că hotărârea judecătorească are două aspecte sancționatorii: executarea unei pedepse în regim de detenție, pe de o parte, pe de altă parte fiind vorba despre interzicerea executării, pentru un termen fix de trei ani, a profesiei de avocat, astfel încât pedeapsa complementară își încetează efectul la data de 6.11.2020. Ori, organele de conducere ale profesiei de avocat au pronunțat practic o decizie administrativă în care s-au supraordonat instanței de judecată, dispunând o condamnare mult mai gravă decât cea dată de instanța penală, în timp ce art. 4 din Protocolul VII CEDO legiferează interdicția se a se emite, pe cale separată, condamnări paralele pentru aceeași situație, nefiind permis ca un organ administrativ jurisdicțional să judece și să completeze o chestiune tranșată prin hotărâre judecătorească definitivă, a mai susținut Calaigii. În opinia acestuia, în varianta în care Curtea Constituțională constată că un text de lege este neconstituțional, în situația în care legiuitorul nu pune, în termen de 45 de zile, legea în acord cu hotărârea instanței de contencios constituțional, întreg textul în cauză își încetează valabilitatea. Concret, prin decizia nr.225/4. 04.2017 , publicată în M.Of.68/22. 06.2017, Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțional art. 14 lit.a) din Legea nr. 51/1995, în motivarea hotărârii fiind menționat că „ revine legiuitorului sarcina de a conferi normei legale criticate un conținut normativ edificator și de a stabili un cadru legislativ coerent și lipsit de echivoc cu privire la condițiile concrete î n care intervine încetarea calității de avocat, prin excluderea din profesie, ca urmare a incidenței cazului de nedemnitate prevăzut de art. 14 lit. a din Legea nr . 51 /1995 ”. Calaigii apreciează că aceasta înseamnă că legiuitorul era obligat ca, până la data de 0 4.08. 2017 , să pună în acord textul legal cu hotărârea CCR, ceea ce nu s-a întâmplat, la data de 5.08. 2017 textul art. 14 lit , a) din Legea nr.51/1995 încetându-și valabilitatea. Avocatul a susținut în fața magistraților că, prin decizia contestată, nu numai că UNBR a menținut o dispoziție legală inexistentă, dar a și trunchiat propoziția dintr-un text normativ și și-a motivat decizia pe o dispoziție legală inexistentă.

Curtea de Apel i-a respins cererea de chemare în judecată, însă a formulat recurs, la Curtea Supremă. Un prim termen a fost stabilit…la anul. ”Am făcut recurs la Înalta Curte. S-a fixat termen peste un an. Am invocat un text din lege care este neconstituțional. Nu am voie să profesez, vreau să revin în Barou”, a declarat, pentru Replica, Sorin Calaigii.

Mirela PASCAL