Sorin Mihai, inspectorul general al ISJ: 25% din elevii constănțeni nu au luat BAC-ul. Video

Examenul de bacalaureat s-a terminat, iar evaluarea națională pentru clasa a VIII-a se încheie în această săptămână. Inspectorul școlar general, Sorin Mihai a făcut un bilanț al acestei sesiuni de examene, în cadrul unui interviu acordat cotidianului Replica de Constanța. Constanța a obținut 2 medii de 10 din cele 23 de la nivel național. Constanța, prin procentul 74% promovabilitate la examenul de bacalaureat a urcat 2 poziții în ierarhia națională, ocupând în prezent locul 19. Constanța reușește să sporească atenția elevilor și părinților în ceea ce privește învățământul profesional și dual. Inspectorul Școlar General a mai spus că modificările care urmează să se aducă de către Ministerul Educației vor întări și mai mult Liceele Tehnologice și învățământul dual va căpăta o nouă dimensiune.

Robert Nenciu Sorin Mihai

Constanța urcă două locuri în ierarhia națională după promovabilitatea la examenul de bacalaureat

Inspectorul școlar general a vorbit în cadrul interviului acordat cotidianului Replica de Constanța despre suspiciunea de fraudă de la Școala 37. El a precizat că anchetatorii și-au luat toate probele necesare instrumentării dosarului penal care s-a deschis de către anchetatori.

„Noi nu am întâmpinat probleme noi, ca instituție, au fost niște hotărâri de instanță, pe care le-am pus în aplicare, dar pe care, în continuare, nu le respect, din punctul meu de vedere nu au legătură cu realitatea sau cu normalitatea. Ne aducem aminte de Școala Gimnazială Nr. 30, de doamna Țigmeanu, de Grădinița Curcubeul Magic, doamna Nicoară, cărora le-am încetat contractul de management educațional și care au câștigat în instanță, în ciuda tuturor probelor de fraudă și de încălcare a legislației pe care le-am pus la dispoziție. Aceea este o hotărâre de instanță, avem obligația să o punem în aplicare, dar insist, nu le respect”, a declarat Sorin Mihai.

Inspectorul general a făcut o trecere în revistă și a examenului de Evaluare Națională, precizând că au fost mai puțini elevi înscriși față de anul anterior.

„La examenul de Evaluare Națională toți cei 6.138 de elevi sunt înscriși obligatoriu. Au fost tot felul de discuții că de ce sunt mai puțini față de câți au fost înscriși. Numărul mai mic al celor prezenți față de cei înscriși este cauzat de faptul că unii elevi au decis că nu sunt pregătiți. Dacă noi am dat, în ultimii trei ani, câte trei simulări județene în Constanța și avem și o simulare națională și tu, ca elev de clasa a 12-a pentru BAC, ai observat că nu ai rezultate, este posibil ca la bacalaureat să mai aștepți și pentru următoarele sesiuni, nu este nicio problemă. La evaluarea națională zici, nu am nevoie de evaluarea națională ca să intru la școala profesională și atunci nu mai stau să mă duc și la examen. Așa că de aici apar aceste diferențe”, a adăugat Sorin Mihai. „La Bacalaureat, unde de obicei aveam probleme, anul acesta nu am avut nicio problemă sau nu au fost probleme pe care să nu le rezolvăm. Mai mult decât atât, și rezultatele au fost mai bune decât anul trecut, avem o urcare în ierarhia națională cu două poziții, ceea ce ne bucură. Acum suntem pe locul 19, dar cel mai bine am stat acum trei ani, pe locul 17, dar întotdeauna e loc de mai bine”, a adăugat Inspectorul Școlar General, Sorin Mihai.

Sorin Mihai

Două licee din județul Constanța, promovabilitate 0 în sesiunea de vară la Bacalaureat

La nivelul județului Constanța sunt două unități de învățământ cu promovabilitate zero, dar la acest moment nu se poate stabili, pentru că se coordonează contestațiile, pe de altă parte, promovabilitatea se face pe an școlar, adică se ia în considerare și sesiunea din toamnă unde lucrurile se pot schimba, spune „generalul”. „La cât efort se depune, dacă s-ar mai face, la nivelul județului generalizat, un minim efort, ca să înțelegem că rezultatele elevilor ne reprezintă și pe noi, atunci cred că am avea rezultate mult mai bine. Am încercat să stabilesc o ierarhie a unităților de învățământ în funcție de cei promovați. La nivelul județului Constanța sunt două unități de învățământ cu promovabilitate zero, dar la acest moment nu se poate stabili, pentru că se coordonează contestațiile, pe de altă parte, promovabilitatea se face pe an școlar, adică se ia în considerare și sesiunea din toamnă unde lucrurile se pot schimba. La Constanța, pentru această sesiune a examenului de bacalaureat au fost două medii de zece în raport cu cele 23 la nivel național, nu este rău. Eu sunt profesor de română și pot să spun că zecele la română e mai greu de luat pentru că noi suntem chițibușari, noi ne uităm la foarte multe lucruri. Nu cred că vor exista mai multe medii de 10 după contestații, mi-e greu să cred că cineva care a luat 9,95 va face contestație”, a mai precizat Sorin Mihai.

Video 1:

Promovabilitatea pe seria curentă și pe seria anterioară este 74%

„Problema pe liceu, ceea ce se întâmplă la momentul actual, de fapt, pe întregul sistem de învățământ preuniversitar, este că nu avem niște standarde pe modul de evaluare. Când vor apărea, și trebuie să apară în foarte scurt timp, se dorește ca acestea să echilibreze balanța între o notă de 7, luată la Colegiul Național Mircea cel Bătrân și o notă de 7 luată la școala profesională din Dobromir. Adică, într-un fel, acel 7 să evidențieze competențele dobândite de elevi și la toate unitățile de învățământ și să stabilească un echilibru. Promovabilitatea pe seria curentă și pe seria anterioară este 74%, dacă nu mă înșel, iar pe seria curentă este un procent de 79,2%. Din toți cei care au dat BAC-u la Constanța, 25% nu au luat, să ne îngrijorăm când vom lua toți BAC-ul. Anul acesta au fost 4.000-4.500 de participanți la BAC, dar depinde de fiecare probă, pentru că cei din seriile anterioare se înscriu doar la probele pe care le-au picat”, a afirmat Sorin Mihai.

Sorin Mihai

Sorin Mihai a vorbit și despre schimbările pe care dorește să le facă Ministerul Educației: „Ministerul vrea să aducă mai multe schimbări, în primul rând, iarăși trebuie să spun că reprezintă elemente de legislație subsecventă care derivă din legea învățământului pre-universitar, care a aduce niște modificări foarte bune. Din punctul meu de vedere, cea mai importantă modificare, care este benefică pentru sistemul de învățământ preuniversitar, liceal, este dată de faptul că prin această modificare a planului cadru putem, în sfârșit, să punem în aplicare ceea ce scrie deja în legea învățământului preuniversitar legat de liceele tehnologice.

Elevii evită liceele tehnologice

La momentul acesta, la admiterea în clasa a 9-a, cea mai hulită clasă este clasa de învățământ profesional și implicit clasa de învățământ profesional dual. Majoritatea vor la licee, adică 70-80%, dar a mai scăzut acest procent, pentru că anul acesta s-a înțeles că trebuie să ne raportam la toți elevii și trebuie să mergem cu consilierii școlari și să le explicăm și lor, și părinților, de preferat, că de obicei părinții sunt cei care optează, beneficiile școlilor profesionale sau a învățământului dual. Modificarea este dată de faptul că liceele tehnologice vor îngloba școlile profesionale, adică elevul de învățământ profesional face acum 3 ani de învățământ profesional și după aceea mai trebuie să facă încă doi ani ca să își continue studiile, să dea BAC-ul. Modificările la Bacalaureat sunt relevante, pentru că se pune accent pe ceea ce a făcut elevul în liceu. În prezent, mulți evită liceele tehnologice. De ce? Pentru că se susține examen la matematică, ceea ce sperie elevii. Însă, dacă Bacul se va susține pe specializarea urmată – adică pe ceea ce s-a învățat efectiv – elevii nu vor mai avea motive să se teamă. Aceste două modificări vor schimba mentalități și modul de raportare la învățământul tehnologic. Liceul tehnologic oferă, spre deosebire de cel teoretic, două mari avantaje: Certificatul de nivel 3, la finalul clasei a XI-a, Certificatul de nivel 4, la finalul clasei a XII-a.

Video 2:

La 18 ani, absolventul liceului tehnologic pleacă din școală cu o meserie. Elevul de la liceul teoretic nu are o calificare profesională

Asta înseamnă că, la 18 ani, absolventul pleacă din școală cu o meserie. Elevul de la liceul teoretic, în schimb, nu are o calificare profesională și este practic obligat să continue cu studiile universitare.

Mai mult, toate investițiile făcute s-au orientat spre liceele tehnologice. Acestea beneficiază de dotări moderne și de susținere economică. În acest moment, învățământul profesional este cel mai conectat la piața muncii. De ce? Pentru că, atât în liceele tehnologice, cât și în învățământul profesional, clasele se înființează doar la solicitarea agenților economici. Nu se mai face nimic „pentru că așa vrea școala”. În viitor, se dorește extinderea învățământului dual la toate liceele tehnologice. Asta înseamnă parteneriate cu agenții economici, care pot stabili clar cum să fie format viitorul angajat. 

În județ sunt aproximativ 50 de licee tehnologice, dar mai important decât numărul liceelor este câte clase de învățământ profesional și dual avem. Din păcate, nu am avut o creștere semnificativă în ultima perioadă. În învățământul dual, agentul economic trebuie să ofere o bursă cel puțin egală cu cea acordată de stat – adică 300 lei. Astfel, elevul primește minimum 600 lei/lună”, a explicat Inspectorul școlar general.

Alte inițiative ale Ministerului care vor implica autoritățile și părinții

O altă inițiativă a Ministerului Educației este programul „Școală după școală”, spune Sorin Mihai. „Elevii ar urma să stea 9 ore în școală, cu activități, teme, profesori etc. E o idee bună, dar aplicabilă doar acolo unde există sprijin din partea comunității: autorități locale, agenți economici, asociații de părinți. Pentru un părinte, e util să știe că copilul merge la 8 la școală și pleacă la 17, cu temele făcute, cu o masă caldă și activități extrașcolare – teatru, cluburi, sport. Astfel, profesorul poate fi și mai bine plătit, dacă preia aceste ore în regim instituționalizat. Dar pentru implementare e nevoie de resurse și, mai ales, de o cultură organizațională la nivelul școlii. Din păcate, statutul profesorului s-a erodat. Nu mai este văzut cu respectul cuvenit. Avem nevoie de timp și efort pentru a reda încrederea în misiunea noastră: formarea generației viitoare. Proiectul „școală după școală” poate atrage multiple forțe din comunitate în această direcție. Avem și probleme de infrastructură, dar se pot găsi soluții. Nu totul trebuie să se desfășoare în sala de clasă. Important e să existe voință. Să ne schimbăm mentalitatea și să vedem lucrurile pragmatic. Exemplele de bună practică vor crea presiune pozitivă. Unde funcționează un astfel de proiect, părinții și primarii vor dori același lucru în comunitățile lor”, a mai spus Sorin Mihai.

Video 3:

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.