Sorin Mihai: Școala începe la Constanța pe 8 septembrie, cu sau fără festivități de deschidere! Video

Inspectorul școlar general al Inspectoratului Școlar General Constanța, Sorin Mihai a declarat pentru Replica de Constanța că luni, 8 septembrie 2025, în toate unitățile de învățământ va începe anul școlar. El a precizat că nu a fost înștiințat despre nicio formă de protest a profesorilor. În ceea ce privește un eventual boicot, Sorin Mihai a spus că o asemenea formă de protest nu există în lege. Sorin Mihai a mai spus că la nivelul municipiului Constanța problema repartizării elevilor din școlile unde se execută lucrări de reabilitare a fost rezolvată. În ceea ce privește desființarea clasei de seral de la liceul din Nicolae Bălcescu, Sorin Mihai a spus că lipsa numărului minim de elevi într-o clasă, adică 16, a condus la această situație. De altfel, la nivelul județului Constanța au fost desființate 10 astfel de clase de la diferite licee. Inspectorul școlar general a precizat că în ceea ce privește începerea anului școlar, toate unitățile de învățământ sunt pregătite să-și primească elevii.

Robert Nenciu, Sorin Mihai

8 septembrie 2025, ziua în care debutează noul an școlar 2025-2026, este pusă sub semnul întrebării, chiar dacă de la nivelul Inspectoratului Școlar general lucrurile sunt evidente: va suna clopoțelul. Inspectorul școlar general al ISJ Constanța, Sorin Mihai a declarat în cadrul unui interviu acordat cotidianului Replica de Constanța că școala va începe luni 8 septembrie și că până în prezent nu a fost înregistrat vreun protest oficial al profesorilor.       

Sorin Mihai: Pe 8 septembrie va suna clopoțelul în toate unitățile de învățământ

„În toate unitățile de învățământ va suna clopoțelul și vom începe activitățile. Unii vor participa la festivități — am înțeles, deși până la acest moment nu am fost informați oficial. În mod normal, acest lucru se comunică printr-o adresă, însă să spunem că festivitățile nu sunt, de fapt, reglementate prin lege. Nu există o specificare legală care să prevadă obligativitatea acestei zile festive. Unii, din câte am înțeles, preferă să intre direct la clasă, ceea ce, din punctul lor de vedere, este un câștig, pentru că elevii au, în mod evident, o zi în plus în parcursul educațional.

Care este încadrarea legislativă a acestui „boicot”? Ce presupune el, mai exact? Până la urmă, discutăm despre aspecte legislative, nu despre un conflict de muncă, pentru că nu a fost declanșat ca atare. Din ce am înțeles, a fost recomandată o formă de protest prin intrarea la clasă fără predare. Dar ce înseamnă asta? Înseamnă materie acumulată, pe care oricum va trebui să o recuperez și să o predau până la finalul anului, pentru că am această obligație. De ce mi-aș face, așadar, mie un deserviciu și implicit elevilor mei? Nu prea înțeleg sensul și finalitatea acestui boicot.

Cu siguranță, școala începe. Ca inspector școlar general, mesajul meu pentru elevii și părinții din județul Constanța este următorul:

Stimați părinți, școala începe pe 8 septembrie, în județul Constanța. Fie prin festivități, anunțate de unitățile de învățământ, fie prin intrarea directă la clasă, tot la decizia unităților de învățământ. Nu există altă variantă”, a declarat inspectorul școlar general, Sorin Mihai.

Sorin Mihai

Problema relocării claselor din școlile intrate în reparații, rezolvată

„Este foarte important de spus că aceste reabilitări erau absolut necesare. A existat o întreagă discuție privind momentul ales, dar problema principală este că foarte multe unități sunt reabilitate simultan. Totuși, acesta este și un beneficiu, pentru că înseamnă că investițiile se fac la scară mare. Îmi doresc ca toate unitățile de învățământ din județ, nu doar din municipiu, să fie reabilitate, pentru că, de-a lungul timpului, s-a acumulat cel puțin o uzură morală.

La Școala 24, de exemplu, unde au existat nemulțumiri, s-a descoperit, în timpul lucrărilor, că unele probleme erau ascunse. A căzut chiar și un perete, ceea ce demonstrează că intervențiile erau absolut necesare pentru siguranța copiilor.

În prezent, la nivelul județului, avem 16 unități de învățământ cu clase relocate, total sau parțial. Dintre acestea, 11 se află în municipiul Constanța. În fiecare caz s-au căutat și optimizat soluțiile, împreună cu părinții și administrația publică locală.

La Școala 24, situația este mai dificilă pentru că este cea mai mare unitate de învățământ din județ, cu aproximativ 1600 de elevi. În plus, nu s-a putut lucra pe tronsoane, cum s-a făcut în alte școli, din cauza amplasării grupurilor sanitare în mijlocul clădirii, ceea ce ridica probleme grave de igienă.

Din acest motiv, reabilitarea totală a Școlii 24 a fost mai complexă și a generat mai multe probleme de relocare. Au fost identificate mai multe spații în care s-au mutat clasele, pentru că nu exista posibilitatea relocării într-o singură unitate. Primăria și-a asumat investiția și, din câte am înțeles, a accelerat lucrările la două etaje, pentru a putea fi date în folosință cât mai repede.

Este adevărat că părinții au motive de nemulțumire, mai ales cei care au doi copii în clase diferite și sunt nevoiți să se deplaseze la școli aflate în zone diferite ale orașului. Este greu de gestionat aceste situații individuale, dar soluțiile adoptate au încercat să țină cont de cât mai multe nevoi.

Problema de fond este că foarte multe unități de învățământ sunt în reabilitare simultan, iar acest lucru pune presiune pe soluțiile de relocare.

În mod evident, a trebuit să identificăm soluții pentru toate unitățile de învățământ aflate simultan în reabilitare. Dacă o clădire este în renovare, nu mai poți folosi spațiile respective. Aceasta a fost prima problemă.

Robert Nenciu, Sorin Mihai

Al doilea aspect este legat de Școala 24, unde există și un avantaj: pentru că se reabilitează întreaga clădire, nu mai apar întârzieri cauzate de limitările de program (zgomot, igienă, deplasare, temporizare). În alte situații, unde lucrările se făceau pe tronsoane, se aștepta finalizarea unei clase sau a unui corp de clădire pentru a fi dat în folosință. Aici, însă, se lucrează integral. Constructorul și-a asumat, conform comunicării cu reprezentanții Primăriei, că în ianuarie-februarie, cel târziu, toată clădirea va fi finalizată și pusă la dispoziția Școlii 24.

În ceea ce privește Școala 37, aceasta intră în reabilitare, dar problemele sunt mai mici, deoarece unitatea este mai mică și numărul elevilor relocați este mai redus. S-au găsit soluții, printre care relocarea la Școala 7.

Avem patru unități de învățământ care vor începe anul școlar cu o săptămână inițială, dedicată activităților administrative (acomodare, distribuirea manualelor, stabilirea orarului, festivități). Ulterior, acestea vor intra direct în „Săptămâna verde”. A fost o soluție negociată cu constructorii, care și-au asumat finalizarea lucrărilor în aceste trei săptămâni. Este vorba despre Școala 7, Colegiul „Eminescu”, Liceul „Călinescu” și Școala 24.

Această soluție de compromis le oferă timp constructorilor, fără a perturba semnificativ activitatea didactică. Oricum, toate unitățile de învățământ au pe parcursul anului o săptămână verde. Dacă ea are loc la început de an sau la mijloc, nu este foarte relevant. Important este că săptămânile dedicate predării, învățării și evaluării nu se pierd.

Înțeleg că au existat discuții și nemulțumiri, dar, în realitate, problema este mai mult de percepție. Nu îi putem mulțumi pe toți”, a afirmat inspectorul școlar general.

Video 1:

De ce au fost comasate școlile din Constanța

„Aș dori să clarific și chestiunea unităților de învățământ care și-au pierdut personalitatea juridică și au trecut în subordinea altora. La nivelul județului Constanța — în special în municipiu — sunt mai multe astfel de cazuri. Acest lucru s-a întâmplat prin efectul Legii 141/2025, care stabilește praguri noi privind numărul minim de elevi. Astfel, o grădiniță trebuie să aibă minimum 250 de copii, iar o școală minimum 500 de elevi pentru a-și păstra personalitatea juridică.

Noi doar am constatat că anumite unități nu îndeplineau aceste criterii. De altfel, nu este ceva nou: și în trecut s-au produs comasări. Amintesc Școala 14, devenită structură la Școala 38, sau Școala 11, care a fost mai întâi structură la Liceul „Palade”, apoi la Colegiul Pedagogic.

La această situație se adaugă și aspectul bugetar. De exemplu, în iunie 2025, din toate grădinițele cu program prelungit din județ, doar două consumaseră sub 50% din bugetul alocat salariilor. Restul treceau de 50%, unele chiar ajungând la 80%. În aceste condiții, la finalul anului bugetar, Inspectoratul Școlar trebuie să redistribuie fonduri: să ia de la unitățile cu excedent și să transfere către cele care nu se încadrează.

Problema este că, potrivit legislației (inclusiv ordonanței privind cheltuielile bugetare), dacă o unitate nu se încadrează în anvelopa salarială, nu poate organiza concursuri pentru personal auxiliar sau administrativ. Asta înseamnă că nu pot fi angajați fochiști, bucătărese, secretari sau contabili.

Prin comasare, unitățile mici devin structuri ale unor școli gimnaziale sau licee, care au o situație bugetară mai echilibrată. În plus, Legea 141 a introdus două ore suplimentare la norma didactică pentru învățământul gimnazial și liceal, respectiv activități remediale în învățământul primar. Astfel, acolo există o economie raportată la fondurile de salarii. La preșcolar și antepreșcolar, însă, nu se face această corelare, deci nu se generează economii.

Prin urmare, dacă o grădiniță și-a depășit bugetul la jumătatea anului, cu siguranță la final nu se va încadra. Ca structură a unei școli mai mari, însă, are șanse să beneficieze de o gestiune mai bună și să își asigure funcționarea.

Ulterior, vor avea loc testările în fiecare unitate de învățământ. Ca în fiecare an, locurile se vor ocupa, deci nu este ceva nou. Totuși, la nivel de gimnaziu și liceu, apare o diminuare a numărului de ore plătite, ceea ce generează o economie. Această economie poate fi valorificată dacă grădinița este legată de un liceu sau de o școală gimnazială. În felul acesta, unitatea de învățământ are șanse mai mari să dispună de fondurile necesare pentru angajări și să poată organiza concursuri de ocupare a posturilor.

În ceea ce privește pierderea postului de director, acesta este, într-adevăr, singurul lucru care se pierde. Am încercat să compensăm prin normarea unor directori adjuncți în anumite unități, acolo unde specificul o impune. Spre exemplu, la o grădiniță este nevoie de un tip diferit de management, care necesită atenție sporită la detalii față de ceea ce se întâmplă în școlile gimnaziale. Totuși, numărul de norme alocat județului Constanța este limitat, calculat de Minister, și nu îl putem depăși.

Mai mult, prin modificările legislative recente, s-a introdus regula de a adăuga câte doi elevi în plus la fiecare clasă. Acești doi elevi suplimentari reduc presiunea pe numărul de norme didactice. În trecut, existau mai multe clase pregătitoare cu efective mici, care necesitau suplimentări. Acum, prin reorganizarea populației școlare, este posibil să apară o economie de norme, astfel încât să ne încadrăm în numărul alocat județului.

Trebuie înțeles că atunci când se consumă mai multe norme pentru didactic, rămân mai puține pentru personalul auxiliar și administrativ: femei de serviciu, contabili, informaticieni, personal absolut necesar comunității”, a afirmat Sorin Mihai.

Video 2:

Clase desființate din lipsă de elevi

„În legătură cu Liceul din Nicolae Bălcescu, unde a existat un scandal legat de CSUR, situația este următoarea: la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Constanța se constituie Comisia de admitere, care are obligația de a verifica, conform calendarului metodologic, ce clase nu întrunesc numărul minim de elevi pentru a se constitui. Nu a fost vorba doar de Nicolae Bălcescu, ci de 10 formațiuni de studiu în total.

Comisia de admitere are și obligația de a redistribui elevii. Nu putem păstra clase cu efective foarte mici (12-13 elevi), pentru că ar încărca inutil planul de școlarizare. În cazul Nicolae Bălcescu, nu a existat nicio solicitare de funcționare sub efectivul minim, iar clasa nu s-a constituit.

Inițial, în zonă erau trei unități cu probleme: Ciobanu, Crucea și Nicolae Bălcescu. S-a decis păstrarea clasei de la Crucea, aflată între cele două localități, iar ceilalți elevi au fost redistribuiți către alte școli. Spre exemplu, în anul respectiv, la Nicolae Bălcescu au fost 49 de absolvenți de clasa a VIII-a, dar doar 14 s-au înscris la liceul local. Restul au ales alte unități de învățământ, ceea ce este firesc, transportul fiind gratuit.

Trebuie menționat că în admitere nu participă repetenții. Aceștia se înscriu la începutul anului școlar într-o clasă deja constituită. Cum la Nicolae Bălcescu clasa nu s-a constituit, repetenții nu aveau unde să fie înscriși.

Ulterior, în Consiliul de Administrație, s-a diminuat și clasa de la Crucea, pentru că nu s-au înscris suficienți elevi. La Ciobanu, situația a fost diferită: acolo s-au mai înscris doi elevi în etapa de admitere, astfel că s-a putut constitui o clasă de 16 elevi.

Per total, din cele 10 clase inițial neconstituite, au rămas 9 după redistribuire. Printre acestea s-au numărat și clase de la Liceul „Leonida”, Seminarul Teologic și Cumpăna.

Eu explicam că, la un moment dat, a existat discuția: „De ce a fost păstrată clasa de la Crucea?”. Răspunsul este simplu: pentru că localitatea se află între Ciobanu și Nicolae Bălcescu. Astfel, o parte dintre elevii de la Ciobanu mergeau fie la Hârșova, fie la Crucea, iar cei de la Nicolae Bălcescu fie la Crucea, fie la Ovidiu, Năvodari sau Constanța, în funcție de opțiunile lor”, a explicat Sorin Mihai.

Video 3:

Unitățile de învățământ pregătite pentru noul an școlar

„Răspunsul este că, da, școlile sunt pregătite. Celelalte, aflate în proces de reabilitare, vor fi și ele pregătite. Mă refer aici inclusiv la avizele DSP, ISU și toate celelalte autorizații necesare. Trebuie însă menționat că unitățile de învățământ rezultate din comasări se află încă în curs de obținere a avizelor ISU și DSP, procesul fiind în desfășurare. În rest, nu avem probleme. ISU a prezentat situația și în cadrul unui colegiu prefectural, iar presa a avut acces la aceste informații.

O altă discuție, mult mai complexă, privește partea financiară. Noi solicităm anual unităților de învățământ să ceară fonduri de la administrațiile locale, pentru a asigura autorizațiile sanitare și de incendiu. De multe ori, primăriile nu au resursele necesare, însă demersurile s-au făcut în fiecare unitate. Cu certitudine, acolo unde nu avem autorizație sanitară, problema nu ține de școală, ci de bugetul local.

Trebuie înțeles că școala de stat are inevitabil și o componentă socială: trebuie să asigure educația celor care nu își permit să urmeze învățământul privat. De aceea, chiar dacă apar situații precum lipsa unei clase a IX-a, unitățile de învățământ trebuie să facă eforturi pentru a se încadra bugetar. Este important acest lucru pentru a putea organiza concursuri de ocupare a posturilor — fie didactice, fie auxiliare sau administrative. Aceasta este, de altfel, o obligație legală pentru fiecare manager școlar.

La nivelul județului Constanța, situația este una bună din punct de vedere bugetar, comparativ cu alte județe. Totuși, a fost necesar să luăm uneori măsuri care nu au fost populare, dar absolut necesare pentru echilibru. Dacă vrem să putem solicita mai multe norme și să demarăm diverse proiecte, trebuie să gestionăm cu responsabilitate resursele pe care le avem la dispoziție”, a mai spus Sorin Mihai.

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.