REPLICA ONLINE CONSTANTA

11.4° Constanța Vin., 29 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6683
11.4° Constanța Vineri, 29 Martie 2024 Anul XX Nr. 6683
 

Studiu: Cititul cărților de ficțiune sporește abilitățile verbale

Studiu: Cititul cărților de ficțiune sporește abilitățile verbale

Replica API 7 mai 2021 | 00:00 613

Cu cât o persoană citește mai multe cărți de ficțiune, cu atât sunt mai bune abilitățile ei lingvistice, sugerează un studiu al Universității Concordia din Canada.

Sursă foto: Shutterstock

Cititul este important pentru dezvoltarea creierului (fiind considerat echilvalentul exercițiilor fizice pentru corp), pentru îmbunătățirea unor abilități de înțelegere și analiză, pentru îmbogățirea vocabularului și a cunoștințelor teoretice și practice și pentru a descoperi alte culturi decât cea în care trăim. Dar ce fel de lecturi sunt importante?

Depinde. Pentru dezvoltarea profesională sunt utile cărți de non-ficțiune, în funcție de domeniul de muncă (tehnice, științifice, artistice etc.), iar pentru dezvoltarea vocabularului, a abilităților lingvistice și a cunoștințelor despre viață și lume orice alte arii pot fi explorate: beletristică, filosofie, biografii, memorii, ghiduri de călătorie etc.

Un nou studiu publicat în revista Reading and Writing, la care au luat parte studenți, sugerează, însă, următoarele: cu cât oamenii citesc orice fel de ficțiune, chiar și literatură de duzină, cu atât sunt mai bune abilitățile lor lingvistice. Cu alte cuvinte, important este cititul, mai puțin subiectul sau valoarea literară a cărții, citează doc.ro.

Oamenii de știință au descoperit că persoanele cărora le place să citească ficțiune ca modalitate de petrecere a timpului liber și care s-au identificat ca fiind cititori înverșunați au obținut un scor mai mare la testele de limbă, în timp ce aceia care au declarat că citesc doar pentru a accesa informații specifice au obținut un scor mai slab la aceleași teste.

Pe măsură ce activitatea de a citi ca metodă de relaxare și distracție în timp liber este în scădere printre adulții mai tineri, autorii studiului consideră că dacă li se subliniază aspectul distractiv al lecturii, acest lucru îi poate atrage spre romane, fie ele și de calitate literară îndoielnică, sporindu-le în același timp abilitățile verbale.

Cercetătorii spun că este un lucru pozitiv ca oamenii să fie încurajați să citească ce le place, încă de la cele mai fragede vârste, deoarece în timp se vor observa beneficii verbale și cognitive deosebite. E important ca, mai întâi, părinții să le citească celor mici, încă din primele luni de viață (chiar dacă aceștia par să nu înțeleagă nimic), iar când copiii mai cresc, să fie îndrumați să citească singuri ceea ce le place, nu doar lecturile obligatorii pentru școală.

Cititorii de cursă lungă sunt mai empatici și au mai puține prejudecăți

Pentru a investiga comportamentele de lectură - motivații, obstacole, atitudini și interese -, cercetătorii au folosit o scală numită Predictors of Leisure Reading (predictorii lecturii de agrement). Apoi au examinat cât de bine a prezis acest instrument competențele lingvistice ale celor 200 de studenți participanți la studiu, toate datele fiind colectate la Universitatea York.

Cercetătorii observă că intervalul de vârstă al participanților este de o importanță majoră. În cazul adulților tineri, abia ieșiți din adolescență, citirea devine autodirecționată mai degrabă decât impusă de alții, ceea ce face din această perioadă una esențială pentru dezvoltarea propriilor obiceiuri de lectură. Acest grup de populație este, de asemenea, destul de puțin studiat, majoritatea cercetărilor existente concentrându-se mai mult pe copii.

Cercetătorii au făcut o serie de măsurători de-a lungul a două sesiuni separate, fiecare de câte o jumătate de oră. În primul rând, voluntarii au completat scala cu 48 de întrebări care măsurau diverși factori de lectură. Apoi, li s-au dat teste de limbaj similare celor găsite în programele școlare și li s-au analizat obiceiurile de citire cu ajutorul Testului de recunoaștere a autorului.

Acest test le cere respondenților să selecteze numele autorilor de ficțiune și de non-ficțiune cu care sunt familiarizați dintr-o listă lungă de nume reale și false. Scorurile la acest test se corelează atât cu comportamentul de citire efectiv, cât și cu abilitățile verbale: cei care au obținut un scor mai mare citesc mai mult și au abilități verbale mai bune decât cei care au obținut un scor mai mic.

După analiza datelor, cercetătorii au ajuns la concluzia că plăcerea de a citi, atitudinile pozitive și interesele clar definite prezic abilități verbale mai bune și că acestea sunt mai puternic asociate cu expunerea la ficțiune decât la non-ficțiune.

Numeroasele beneficii ale cititului au fost stabilite de multă vreme. În afară de a avea abilități verbale mai bune, cititorii de cursă lungă sunt mai culți decât alte persoane, mai empatici, au mai puține prejudecăți și adesea ating un statut socio-economic mai înalt și duc o viață mai lungă și mai sănătoasă decât cei care nu citesc. Cercetătorii spun că profesorii și părinții pot alimenta dragostea copiilor pentru lectură, lăsându-i să citească orice doresc, fără să-i facă să se simtă vinovați sau rușinați.

Acest interes adânc înrădăcinat în mintea unei persoane, dorința de a citi ceva iar și iar, ba chiar resimțirea unei oarecare obligații de a citi zilnic, de a se simți conectată la personaje și întâmplări, toate acestea sunt lucruri foarte bune, concluzionează autorii studiului.

Cum se poate forma obiceiul de a citi constant încă din copilărie?

Citește-i copilului încă de la cele mai fragede vârste, chiar dacă nu te înțelege, cântă-i, recită-i poezii și vorbește mult cu el.

Fii un model în ceea ce privește lectura și citește tu însuți zilnic: copilul mic mai degrabă te imită decât te ascultă dacă vrei să-l înveți ceva.

Fii alături de el când învață să scrie și să citească. Explică-i pe înțelesul lui de ce aceste lucruri îl vor ajuta mai târziu în viață și în ce fel. Arată-i practic importanța cititului, de la interpretarea unei hărți, la instrucțiunile afișate la intrarea într-un loc de joacă, de exemplu.

După ce învață să citească, cumpără-i câte o carte de câte ori poți. Sau du-l la o bibliotecă din zona în care locuiți, explică-i că de acolo se pot împrumuta tot felul de cărți, pe toate gusturile și lasă-l să aleagă pentru acasă ce își dorește. Dacă alege cărți pe care le consideri nepotrivite pentru vârsta lui, explică-i de ce trebuie să mai aștepte până să le citească și ce alte lecturi pregătitoare ar trebui să aibă înainte.

Asociază lectura cu alte hobby-uri ale copilului. Dacă este interesat de cum funcționează corpul uman sau de cum se construiesc anumite obiecte ori de cum se cântă la un instrument, cumpără-i cărți cu sfaturi practice pentru vârsta lui. De asemenea, poate fi de ajutor să-l iei cu tine în bucătărie. Consultați împreună o carte de bucate și roagă-l să citească ingredientele și modul de preparare când gătiți feluri noi.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
15331744146
5/49
383120264010
joker
3416910367