Studiu: Femeile, mai rezistente la privarea de somn decât bărbații

Potrivit unui nou studiu, există diferențe de gen în ceea ce privește tiparele de somn. Femeile sunt mai rezistente decât bărbații la privarea de somn, dar bărbații au mai multă energie seara, scrie doc.ro.

Sursă foto: Shutterstock

O echipă de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania a analizat mai multe lucrări care studiază ritmul circadian al oamenilor și au găsit un model: există diferențe de gen în ceea ce privește somnul. Oamenii de știință au publicat apoi în revista științifică Science o lucrare care descrie diferențele pe care le-au găsit.

Cercetările anterioare au descoperit că oamenii și alte animale au mai multe tipuri de ritm al organismului. Pe lângă ritmul circadian, care reglează somnul și starea de veghe, oamenii au ritmuri care controlează respirația, îndepărtarea celulelor moarte și ritmul cardiac - pentru a numi doar câteva.

Ritmul circadian este probabil cel mai cunoscut dintre acestea, deoarece are un impact extrem de observabil asupra vieții noastre de zi cu zi, controlând momentele în care mergem la culcare și momentele de trezire. De asemenea, ritmul circadian este implicat în metabolism. Devenim mai obosiți în anumite momente decât în altele și, din această cauză, tindem să accelerăm sau să încetinim orice facem.

În acest nou efort științific, cercetătorii au căutat să afle mai multe despre ritmul circadian analizând lucrări scrise de savanții care au efectuat studii directe despre impactul acestuia asupra oamenilor. În ansamblu, oamenii de știință au analizat studii care au implicat peste 53.000 de participanți. Procedând astfel, au descoperit că vârsta și sexul influențează substanțial ritmurile corpului.

Mai exact, cercetătorii au descoperit că femeile, în general, tind să fie persoane care funcționează mai bine dimineața („morning persons”), în timp ce bărbații sunt mai apți pentru a funcționa seara și noaptea. De asemenea, au descoperit că femeile sunt mai rezistente la întreruperile ritmului lor natural circadian.

Femeile tind să fie mai active în timpul zilei, un model care este, de asemenea, frecvent la copii. Cu toate acestea, sunt mai puțin energice decât bărbații noaptea. S-a mai observat că femeile petrec mai mult timp dormind și, în timp ce dorm, petrec mai mult timp în tiparul de somn profund decât bărbații. De asemenea, femeile au fost mai rezistente la tulburări în timp ce dormeau. Bărbații, pe de altă parte, s-au dovedit a fi mai predispuși să doarmă mai bine și mai mult după-amiaza.

Cercetătorii nu au găsit niciun motiv pentru diferențele dintre ritmurile circadiene între sexe, dar suspectează că acestea au legătură cu rolul matern pe care femeile l-au jucat în mod tradițional - ar părea firesc pentru ele să aibă un ritm circadian în ton cu descendentele lor. Ei observă, de asemenea, că unele cercetări au găsit o legătură între ritmul circadian la femei și ciclul lor estral (totalitatea schimbărilor care au loc la nivelul uterului și vaginului sub influența hormonilor).

Și alte cercetări subliniază diferențele de somn între bărbați și femei

Modificările hormonale și fizice distincte din timpul duratei de viață a femeii, care au loc la anumite perioade de timp (cum ar fi pubertatea, sarcina și menopauza), pot avea un impact asupra sănătății somnului și pot duce la tulburări clinice specifice sexului feminin. Tulburările de somn cum ar fi sindromul picioarelor neliniștite, apneea obstructivă în somn și insomnia sunt mai răspândite la femei în aceste momente specifice².

Lipsa unui somn adecvat sau prezența tulburărilor de somn poate avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi a unei femei, inclusiv a rolurilor sale în societate - la serviciu și ca persoană principală care are grijă de familie.

Narcolepsia poate fi mai predominantă în rândul populației masculine, la fel și tulburarea de comportament a mișcării rapide a ochilor, în timp ce hipersomnia idiopatică are o preponderență mai mare în rândul femeilor - cu toate acestea, există foarte puține date epidemiologice disponibile pentru aceste tulburări.

Deși femeile prezintă un risc dublu de a se confrunta cu sindromul picioarelor neliniștite comparativ cu bărbații, diferențele de sex sunt rezultatul parității. În timp ce la femeile nulipare (care nu au născut niciodată) afecțiunea are o prevalență similară cu cea a bărbaților, riscul acestei afecțiuni crește treptat odată cu numărul de sarcini. Femeile cu trei sau mai mulți copii prezintă un risc de trei ori mai mare de sindrom al picioarelor neliniștite în comparație cu bărbații sau cu femeile nulipare.

Acest risc crește de două ori de la sarcină la menopauză. E bine de știut că acest sindrom are un curs cronic, deci se poate agrava odată cu vârsta. Femeile cu această problemă de sănătate prezintă un risc crescut de apariție a comorbidităților și sunt ceva mai predispuse să se plângă de simptome legate de somn în comparație cu bărbații.

Riscul de insomnie apare odată cu apariția menstruației, contribuind astfel la diferențele de gen. Deși sunt implicate modificări hormonale, mecanismul biologic exact pentru riscul crescut de insomnie la fete este necunoscut. Interesant, creșterea de două ori a riscului de depresie coincide cu insomnia la pubertate. Pentru apneea în somn, diferențele mari de gen în prevalență au fost atribuite parțial diferențelor fiziopatologice. În mod interesant, creșterea în greutate la femei față de obezitate la bărbații cu vârsta sub 50 de ani a fost cauza creșterii prevalenței apneei în somn.

Există diferențe de gen în modul în care bărbații și femeile raportează simptomele apneei în somn; bărbații declară că se confruntă cu sforăit și pufnit noaptea, gâfâit și somnolență în timpul zilei, în timp ce femeile declară că se confruntă cu oboseala, insomnia și depresia.

Tulburările somnului trebuie gestionate

Lăsând la o parte diferențele de gen, tulburările somnului trebuie adresate, deoarece lipsa somnului duce la diverse neplăceri în timpul zilei și chiar la apariția sau agravarea unor afecțiuni.

Dacă nu dormi bine, deși respecți regulile pentru un somn odihnitor (nu bei cofeină și alcool seara, iei o cină ușoară, nu privești în ecrane până înainte de culcare etc.), poți încerca suplimente alimentare pe bază de passiflora, valeriană sau roiniță. Dacă nici acestea nu te ajută, e indicat să te adresezi medicului de familie pentru o îndrumare corespunzătoare.