Studiu PALMED: Sistemul de sănătate din România este subfinanţat

Sistemul de sănătate din România este subfinanţat, potrivit unui studiu lansat, miercuri, de Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED), scrie Agerpres.

"Sistemul de sănătate din România este subfinanţat. Modificările structurale la nivel naţional au tendinţa, din păcate, de a adânci declinul de resurse care sunt deja limitate. Observăm, pe baza analizelor efectuate, că România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană (UE) atât în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor de sănătate pe cap de locuitor, cât şi din perspectiva procentului din Produsul Intern Brut care este alocat acestui domeniu. Sistemul de sănătate este orientat cu precădere spre tratare, alocând cea mai mare pondere din cheltuieli serviciilor cu internare în spitale, în timp ce prevenţia ocupă un rol secundar", a declarat Ileana Guţu, reprezentantă a companiei care a realizat studiul comandat de PALMED, cu prilejul lansării acestuia.

Ea a spus că, pe fondul creşterii veniturilor populaţiei, al accesului la educaţie şi al informării corecte, serviciile de prevenţie s-au dezvoltat în ultimii ani.

"Considerăm că şi sectorul medical privat a avut un rol semnificativ în promovarea şi conştientizarea de către populaţie a importanţei zonei preventive atât prin creşterea accesului la serviciile medicale, cât şi prin campaniile de informare desfăşurate", a afirmat Ileana Guţu.

Ea a declarat că, prin comparaţie cu UE, România înregistrează decalaje şi în ceea ce priveşte vârsta medie la care încep să apară problemele de sănătate, numărul de examinări RMN, CT sau cel de consultaţii stomatologice anuale.

Ileana Guţu a spus că persoanele care deţin un abonament medical sunt impulsionate să acceseze servicii medicale cu scop preventiv şi că 1,7% din consumul unei gospodării in Romania este dedicat serviciilor medicale, prin comparaţie cu media UE de 3,3%. Potrivit acesteia, dacă în România speranţa medie de viaţă fără probleme de sănătate se situează în jurul vârstei de 60 de ani, în UE aceasta este de 64,6 ani.

"Speranţa de viaţă în România a crescut cu peste 4 ani, în perioada 2010-2019, însă, prin comparaţie cu UE, România a reuşit să recupereze doar patru luni în acest decalaj în perioada analizată. (...) Rata mortalităţii care ar fi putut fi evitată prin acţiuni preventive este la un nivel ridicat. România a raportat a treia cea mai importantă rată din UE, principalele cauze ale acesteia fiind bolile cardiovasculare şi cancerul pulmonar. Mortalitatea din cauze tratabile este la un nivel alarmant de ridicat, fiind de peste două ori mai mare decât media Uniunii Europene, fiind incluse aici decesele cauzate de cancer de prostată sau mamar", a declarat Ileana Guţu.

Ea a subliniat că dezvoltarea pieţei serviciilor medicale a avut o contribuţie în prevenirea şi tratarea timpurie a unor boli. Potrivit acesteia, faptul că ratele "mortalităţii evitabile" au rămas la un nivel înalt confirmă necesitatea construirii unui sistem eficient de prevenţie, dar şi de intervenţie.

"Nouă din zece unităţi medicale la nivelul anului 2019 făceau parte din segmentul privat. Acest număr a crescut constant în perioada analizată în cadrul acestui studiu, ceea ce confirmă dezvoltarea pieţei serviciilor private de sănătate. Sectorul privat a contribuit semnificativ la dezvoltarea infrastructurii medicale, prin înfiinţarea şi extinderea unor unităţi, prin îmbunătăţirea accesului pacienţilor la servicii medicale. S-au realizat investiţii importante în medicamente achiziţionate cu preponderenţă pe baza discuţiilor purtate cu reprezentanţii companiilor, achiziţionate cu preponderenţă în centrele de imagistică, laboratoare şi cabinete stomatologice. Prin comparaţie, în sistemul public există un număr crescut de spitale, în timp ce în segmentul privat vedem mai degrabă unităţi medicale care vizează serviciile prespitaliceşti", a afirmat Ileana Guţu.