Sud-Estul României, zona cea mai predispusă sărăciei și excluziunii sociale din țară
Sud-Estul României, zona cea mai predispusă sărăciei și excluziunii sociale din țară
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestInstitutul Național de Statistică a venit cu noi date îngrijorătoare pentru România, în contextul unei crize politice interminabile în care orgoliile politicienilor sunt mai importante decât problemele reale ale românilor. De exemplu, INS ne spune că cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în 2025 în regiunea Sud-Est (38,0%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (36,0%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea Bucureşti-Ilfov (13,6%). Prefectul județului Constanța, Adrian Picoiu, spune că deși județul Constanța este unul bogat, este tras în jos de celelalte județe care intră în regiunea Sud-Est. Parlamentarii constănțeni spun că este un semnal de alarmă pentru toată lumea și că lucrurile trebuie tratate cu o mai mare responsabilitate.
Statistica sumbră care ridică semne de întrebare
Aproape unul din cinci români era afectat de sărăcie, în 2025, femeile având o rată mai ridicată. Sud-Est-ul stă cel mai prost Este o statistică sumbră a Institutului Național de Statistică care ne mai spune că unul din 6 români a fost afectat de deprivare materială şi socială severă.
Pe sexe, rata sărăciei a fost mai ridicată în rândul femeilor cu 0,7 puncte procentuale decât în rândul bărbaţilor (18,7% faţă de 18,0%). O altă cifră statistică îngrijorătoare dată de INS spune că cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 18-24 ani (25,8%) şi a celor de 0-18 ani (23,6%). Mai mult decât atât, dacă în anul 2025 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape 4 din 9 persoane (44,2%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative.
Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu îşi poată permite deţinerea unor bunuri, efectuarea unor plăţi sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de elemente necesare unui trai decent. Rata de deprivare materială şi socială severă a fost, în 2025, de 16,8%, în scădere cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul anterior, precizează INS.
Tot în anul 2025, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 785.000 s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii. Mai grav este faptul că ponderea persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a crescut, faţă de 2024, cu un 1,3 puncte procentuale (5,6% faţă de 4,3%).
INS ne mai spune că în anul 2025 5,2 milione de români, adică 27,4% au fost cu riscului de sărăcie sau excluziune socială. Raportat la 2024, se constată o descreştere a valorii indicatorului, cu 0,5 puncte procentuale, reprezentând o scădere cu 125 mii persoane.
Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (38,0%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (36,0%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea Bucureşti-Ilfov (13,6%), menţionează INS.
Ce spun oficialitățile
Față de aceste date statistice, reprezentanții autorităților au avut păreri diferite, la fel ca și parlamentarii.
Prefectul județului Constanța, Adrian Picoiu, a declarat pentru Replica de Constanța că județul nostru este unul bogat cu doar câteva zone mai sărace, și că este trans în jos de celalalte județe arondate regiunii Sud-Est.
”Constanța este un județ bogat, cu foarte mici excepții. Din nefericire regiunea Sud-Est are în componență mai multe județe. Noi nu putem compensa lipsuril din alte județe. Asta nu înseamnă că nu trebuie să facem mai mult, să ne unim eforturile și să depăsșim acest momente. Cred că autoritățile statului trebuie să analizeze atent aceste date statistice, să identifice vulnerabilitările și să acționeze în consecință pentru combatrerea acestor probleme. Nu se vor întâmpla minuni peste noaptem dar cu eforturi și acțiuni concertate putem vedea rezultate remarcabile pe termen mediu și lung.”, a declarat Adrian Picoiu.
Parlamentari au păreri diferite. Unii încearcă să arunce vine pe administrațiile locale defectuase, alți spun că această statistică este un semnal de alarmă care trebuie să trezească la realitate instituțiile statului român.
”Nu este o fatalitate geografică, ci rezultatul unor decenii de administrație locală slabă și populație tratată ca electorat, nu ca beneficiar al unor servicii publice. Constanța trage singură o regiune întreagă, cu un PIB pe cap de locuitor de aproape două ori mai mare decât al celorlalte județe. De menționat că cei mai afectați sunt pensionarii, ~90% dintre cei de peste 65 de ani se află deja în risc de sărăcie sau excluziune socială. Exact categoria căreia social-democrații îi promit de decenii că îi apără. În realitate, singurul lucru la care s-au dovedit competenți a fost să îi ajute pe cei săraci să devină și mai săraci. Totuși, numărul persoanelor sărace a scăzut față de 2024 cu 3,5%.”, a declarat senatorul PNL Silviu Coșa.
”Este un semnal de alarmă care nu mai poate fi ignorat. Avem un paradox dureros: Constanța este motor economic, port strategic, centru universitar și turistic, dar comunități întregi rămân în afara dezvoltării.
Iar acest fenomen s-a accentuat în ultimul an. Politica guvernului Bolojan – axată pe conflicte interne, pe blocaje administrative și pe ignorarea zonelor vulnerabile – a împins Sud-Estul și mai mult în spatele celorlalte regiuni. În loc să avem investiții în infrastructură socială, locuri de muncă bine plătite și programe pentru tineri, am avut instabilitate și decizii care au frânat dezvoltarea.
Mai grav este altceva: parlamentarii PNL–USR ai Constanței nu spun nimic. Nu îi deranjează că regiunea noastră este pe primul loc la risc de sărăcie. Nu îi deranjează că politicile guvernului pe care îl susțin au agravat situația. În declarații, guvernarea e „foarte bună”. În realitate, cifrele INS arată exact opusul.
Diferența uriașă față de București–Ilfov (13,6%) arată că România se dezvoltă cu două viteze. Sud-Estul trebuie să devină prioritate zero în politicile naționale. Oamenii din Constanța merită soluții, nu justificări.”, a declarat deputatul Mădălin Făget.
”Datele publicate de INS ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru întreaga clasă politică. Faptul că regiunea Sud-Est înregistrează cea mai mare rată a riscului de sărăcie și excluziune socială din România, de 38%, iar Sud-Vest Oltenia urmează cu 36%, arată că dezvoltarea țării este profund dezechilibrată.
În același timp, București-Ilfov are o rată de doar 13,6%, ceea ce demonstrează existența unei Românii cu două viteze. În plină criză politică, în loc să discutăm doar despre împărțirea funcțiilor și negocieri de culise, ar trebui să vorbim despre milioanele de români care trăiesc cu teama zilei de mâine. Pentru ei, instabilitatea politică înseamnă scumpiri, investiții amânate, locuri de muncă mai puține și un viitor tot mai nesigur.
Regiunea de Sud-Est, care include și județul Constanța, generează valoare prin port, agricultură, turism și industrie, dar continuă să se confrunte cu un nivel inacceptabil al sărăciei. Este dovada că bogăția creată aici nu se întoarce suficient în comunitățile locale. Statul român trebuie să înceteze să administreze sărăcia și să înceapă să construiască prosperitate. Avem nevoie de investiții în infrastructură, de sprijin pentru producția românească, de politici care să încurajeze munca și de o distribuție mai echitabilă a resurselor. Nu se poate considera ca România este pe drumul cel bun atât timp cât într-o regiune peste o treime dintre oameni sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială.”, a declarat deputatul AUR Cosmin Hristu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ti-a placut articolul?
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestCOMENTARII
Dorim ca platforma noastră să fie un spațiu al dialogului civilizat, al exprimării libere și al dezbaterilor bazate pe respect reciproc. Fiecare cititor are dreptul să își exprime opiniile, să critice, să argumenteze și să își susțină punctul de vedere, însă acest drept trebuie exercitat cu respectarea celorlalți participanți la discuție. Pentru menținerea unui mediu decent și echilibrat, nu sunt permise următoarele tipuri de comentarii: ...
Vezi regulamentul complet
7.3° Constanța 


















