Toni Neacșu: Mă aștept să înceapă o „luptă împotriva corupției din justiție“ cu judecători arestați pentru a da exemple! Video

Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis miercuri, 18 februarie, că Legea privind reforma pensiilor magistraților este constituțională. Avocatul Toni Neacșu a declarat, în cadrul unui interviu exclusiv pentru Replica de Constanța, că decizia CCR slăbește și mai mult autoritatea judecătorească. Acesta a precizat că instituția a dovedit, încă o dată, că este un organism controlat politic, fapt demonstrat deja în decembrie 2024, când a decis anularea alegerilor. Neacșu a mai subliniat că, în urma acestei victorii, Ilie Bolojan are drumul deschis spre eliminarea tuturor pensiilor de serviciu - inclusiv a celor din Ministerul Apărării sau Ministerul de Interne - acțiune pe care o va întreprinde cât de curând. În altă ordine de idei, avocatul a afirmat că suntem foarte aproape de a ne întoarce la o eră pe care mulți o credeau apusă: cea a „dosarelor galbene“. Această practică va reveni în momentul în care politicul va prelua controlul total asupra DNA și Parchetului General.

Robert Nenciu, Toni Neacșu

Independența Justiției sub asediu, puterea judecătorească slăbită prin decizia CCR

Avocatul Toni Neacșu a declarat într-un interviu exclusiv pentru Replica de Constanța că după decizia CCR de miercuri, 18 februarie, România rămâne cu o justiție profund decredibilizată.

„Cei care cunosc sistemul din interior simt ceea ce noi, din exterior, probabil că nu putem percepe pe deplin: o presiune directă exercitată de celelalte două puteri asupra singurei autorități care, teoretic, ar trebui să fie independentă și neinfluențată de nimeni. Vorbesc, evident, despre puterea judecătorească, cea care într-o democrație autentică are rolul de a proteja cetățenii.

După decizia de miercuri a CCR rămânem cu o justiție profund decredibilizată. Am asistat la o campanie de o agresivitate greu de înțeles împotriva judecătorilor, pe motiv că aceștia își apărau drepturile și statutul constituțional. Declarațiile recente ale premierului și ale miniștrilor sunt fără precedent în istoria postdecembristă a României. Dacă în trecut politicienii păstrau o anumită „delicatețe” publică în raport cu magistrații, astăzi această barieră a dispărut.

Justiția și judecătorii — care nu sunt instituții abstracte, ci oameni care își fac treaba — au fost efectiv călcați în picioare. Mai grav, aceștia au fost plasați în opoziție directă cu furia populară. S-a creat percepția că tot ce este rău în această țară provine dinspre sistemul judiciar. Acesta este, probabil, cel mai toxic capital cu care ieșim din această criză.

Dincolo de miza juridică sau profesională, există o miză constituțională majoră: păstrarea standardelor de protecție a independenței justiției. Poate părea bizar pentru publicul larg să legăm independența sistemului de cuantumul unor pensii, însă pensiile magistraților dau conținut garanției de independență. Acest standard a fost garantat multă vreme de CCR și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), însă, din păcate, el a fost considerabil diminuat începând de astăzi“, a declarat avocatul Toni Neacșu.

Video 1:

Cine câștigă și cine pierde, după ce CCR a declarat constituțională Legea pensiilor magistraților

Potrivit lui Neacșu, din această bătălie pe Justiție pierd românii, dar câștigă Ilie Bolojan care are acum drumul liber pentru a tăia și pensiile de serviciu ale celorlalți din sistemul bugetar.

„De pierdut a pierdut justiția, prin decredibilizarea totală survenită în urma deciziei judecătorilor CCR. La polul opus, executivul pare să fi ieșit întărit. Ilie Bolojan și-a legat soarta mandatului de această decizie favorabilă, iar tabăra sa politică transmite deja mesaje triumfătoare. Totuși, acest câștig politic ar putea fi doar un prim pas dintr-un proces mai amplu, legat probabil de numirea șefilor parchetelor în perioada imediat următoare.

Curtea Constituțională a demonstrat, în final, că a luat o decizie politică. Deși instanța are dreptul să revină asupra propriei jurisprudențe, modalitatea în care a făcut-o a slăbit standardul de protecție a magistraților.

Justiția obișnuită a fost atrasă într-un conflict public în care nu ar fi trebuit să fie implicată. În perioade de criză, reducerea beneficiilor unor categorii profesionale poate fi necesară, dar guvernanții ar trebui să evite transformarea acestui proces într-un scandal mediatic. Prin manipularea informațiilor, s-a născut un val de ură împotriva unui întreg sistem. Consecința pe termen lung? Rămânem cu o populație care privește justiția cu ostilitate, ceea ce fragilizează însăși temelia statului de drept.

Dincolo de evenimentele recente, marea problemă care ne va afecta pe termen lung este modul în care justiția a fost transformată într-o țintă. Chiar dacă instituțional lucrurile merg mai departe, asistăm la o strategie clară. Probabil îl vom vedea pe Ilie Bolojan prin jandarmerie (sau în forță) încercând să modifice pensiile de serviciu similare celor ale judecătorilor.

Video 2:

Este important de reținut contextul cifrelor: pensiile magistraților reprezintă doar 2,5% - 3,5% din totalul celor peste 210.000 de pensii de serviciu din România. Totuși, furia populației a fost canalizată aproape exclusiv către acest segment mic.

Am observat prima reacție echilibrată a domnului Bolojan și a Guvernului: pentru prima dată, aceștia recunosc că pensiile eliminate sunt pensii ocupaționale de serviciu, renunțând la etichetele populiste de „pensii nesimțite” sau „speciale”. Această nuanțare survine deoarece Liviu Bolojan (Ilie Bolojan) urmărește programul asumat prin PNRR — celebrul jalon 215, pe care toată lumea îl invocă, dar puțini îl citesc. Acest jalon se referă la toate pensiile ocupaționale din România, nu doar la cele ale judecătorilor“, a afirmat fostul membru al CSM Toni Neacșu.

Toni Neacșu

Planul de subordonare a Justiției continuă

Avocatul Toni Neacșu a mai spus că bătălia pentru acapararea Justiției este în plină desfășurarea și că, după decizia CCR, urmează șefia parchetelor.

„Justiția nu a fost încă subordonată integral, dar planul este bine pus la punct. Populația nu realizează că, prin slăbirea sistemului judiciar, își pierde propriile garanții privind protecția drepturilor fundamentale. Oamenii conștientizează acest lucru abia atunci când trebuie să apeleze la un judecător pentru a-și apăra drepturile.

Finanțele: Cel mai ușor controlezi un sistem tăindu-i resursele. De exemplu, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu a mai primit fonduri de trei ani pentru a organiza concursuri de admitere. Rezultatul? Un deficit de personal de 20-30% la parchete și instanțe. Un sistem nefinanțat funcționează prost, iar un sistem care funcționează prost atrage nemulțumirea cetățenilor, justificând noi intervenții politice.

«Cheile Justiției»: Așa cum spunea Traian Băsescu, controlul direct se obține prin numirile în funcțiile cheie. Subiectul numirii șefilor de parchete devine acum extrem de relevant. Controlul asupra vârfului ierarhiei judiciare asigură controlul asupra întregului mecanism.

În contextul deciziilor de la CCR, se pare că «noaptea a fost un sfetnic bun», dar într-un sens care a lungit «iarna» independenței justiției. Deși se discuta despre sesizarea Curții de Justiție a UE (CJUE), deciziile s-au schimbat brusc. Rămânem să vedem cum vor evolua lucrurile odată cu noile numiri și cu referendumul propus de președinte sau de primarul Nicușor Dan (Planul Nicușor), toate fiind piese dintr-un puzzle care vizează controlul total.

Cine controlează «cheile justiției», controlează de fapt actul de justiție. Aceste «chei» sunt posturile de conducere de la vârful sistemului: fie la parchete (DNA, DIICOT, Parchetul General), fie la instanțe, cum este președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau președintele CSM“, a spus Toni Neacșu.

Video 3:

Miza puterii politice orientată acum spre șefi parchetelor

Neacșu a afirmat că politicienii puterii sunt acum foarte concentrați pe zona parchetelor, și că România este foarte aproape să se întoarcă în era dosarelor politice prin care s-au distrus oameni.   

„Miza actuală merge exact în această direcție. Vom avea procurori-șefi agreați de actuala clasă politică, oameni care își pot impune punctul de vedere. Să nu fim naivi: cărțile par deja făcute. Când vedem că procurorul general sau procurorul-șef DNA — persoanele cu cea mai mare putere în sistem — renunță de bunăvoie la prelungirea mandatelor la care aveau dreptul, preferând funcții de adjuncți, este evident că există înțelegeri de culise. Nu trebuie să fii jurist ca să realizezi acest lucru.

Justiția riscă să o ia pe un drum pe care l-am depășit cu mare greutate: cel al „dosarelor galbene”, al dosarelor la comandă și al distrugerii unor oameni — fie ei politicieni sau oameni de afaceri — prin intermediul justiției folosite pe post de măciucă.

Ca avocat, într-un mod cinic, m-aș putea bucura: mi-ar crește numărul de dosare și aș avea de lucru enorm. Dar, ca cetățean, m-aș îngrozi. Ca societate, am avea enorm de pierdut. Deja nu mai suntem de mult o democrație consolidată; suntem ceea ce studiile internaționale numesc un regim hibrid“, a mai spus Neacșu.

Robert Nenciu, Toni Neacșu

România și regimul hibrid, căci despre democrație nu mai avem cum să vorbim

Referitor la democrație, Toni Neacșu a susținut că România se află într-un regim hibrid în care democrație nu mai există, ci doar cei care dau ordine.

„Regimul hibrid se bazează pe prevalența puterii executive față de celelalte. Suntem într-o țară în care Parlamentul nu mai legiferează (legiferează Guvernul prin ordonanțe), iar acum riscăm ca Justiția să nu mai judece independent, ci să devină „mâna lungă” a Executivului.

Singura garanție pe care un cetățean o are într-un stat de drept este Justiția. Dacă Executivul îmi încalcă un drept — de exemplu, prin stabilirea unor taxe aberante fără suport legal — singura mea scăpare este să mă duc în fața unui judecător. Dar am nevoie de un judecător: căruia să nu-i fie frică de ziua de mâine; care să nu poată fi sunat sau presat de nimeni; care să nu tremure că va fi „pictat” negativ în campanii de presă.

Oamenii nu realizează importanța acestor garanții decât atunci când ajung în fața instanței. Justiția nu are cum să fie populară: anual, în România, sunt 4 milioane de oameni în instanțe. Statistic, 2 milioane vor pierde procesul (există mereu un reclamant și un pârât). Dar, dincolo de cine câștigă sau pierde, drama este pierderea încrederii în respectabilitatea și corectitudinea magistraților. Când această încredere dispare, populația devine extrem de ușor de manipulat.

Cu siguranță, în perioada următoare politicul va controla DNA-ul și Parchetul General. DIICOT-ul este o structură mai profesionistă și nu contează atât de mult în acest echilibru de putere, dar cine controlează DNA-ul din punct de vedere politic controlează, de fapt, regulile jocului. Acest control se extinde inclusiv asupra magistraților, iar prin magistrați înțeleg, de data aceasta, judecătorii.

Mă aștept ca în perioada următoare să înceapă un nou val populist, împins de la spate de politicieni și de o anumită parte a presei, prin care să se ceară revenirea la acea „luptă împotriva corupției din justiție”. Altfel spus, să mai arestăm judecători din când în când pentru a da exemple“, a explicat Toni Neacșu.

Video 4:

Schimbarea strategiei CCR a venit la adăpostul nopții

În ceea ce privește decizia CCR de miercuri, 18 februarie, Toni Neacșu s-a arătat extrem de mirat de faptul că peste noapte judecătorii CCR și-au schimbat strategia.

„Există riscul să ne întoarcem la vremurile prin care am mai trecut, când doi din trei judecători care intrau în dosare penale aveau dosare deschise la DNA. Erau monitorizați fără să știe, fără să fie citați pentru declarații sau verificați oficial. Dosarele erau ținute deschise doar pentru a permite utilizarea mijloacelor speciale de supraveghere. Dacă un judecător avea un dosar sensibil în care trebuia obținută o anumită soluție, era foarte ușor să i se „arate” discret dosarul de la DNA pentru a-l intimida.

Acestea nu sunt invenții; sunt date rezultate din analizele Inspecției Judiciare și verificări statistice demonstrabile. De exemplu, România a ajuns să aibă mai multe mandate de supraveghere emise pe motive de securitate națională de către Înalta Curte de Casație și Justiție decât au Statele Unite ale Americii pentru întreg continentul lor.

Speram că ne-am despărțit de acest tip de stat prin acțiunile dure ale fostelor componențe ale Curții Constituționale. Acea Curte a avut curajul să scoată Serviciul Român de Informații (SRI) din justiție și din dosarele penale. Astăzi, însă, avem o altă Curte Constituțională, care pare să lucreze „cot la cot” cu dorințele politicienilor.

Pot confirma informația referitoare la schimbarea bruscă de strategie: până ieri aș fi băgat mâna în foc că CCR va sesiza CJUE (Curtea de Justiție a Uniunii Europene), deoarece era în discuție un standard european de protecție a independenței justiției. Era varianta cea mai logică și corectă tehnic. Faptul că s-a renunțat la această cale peste noapte ne lasă doar posibilitatea de a ghici ce presiuni s-au exercitat“, a precizat Toni Neacșu.

Robert Nenciu, Toni Neacșu

Curtea Constituțională și-a pierdut relevanța după anularea alegerilor din 2024

Fostul membru al CSM mai spune că, începând cu decembrie 2024, prin decizia de anulare a alegerilor, Curtea Constituțională a României și-a pierdut relevanța, iar prin decizia de miercuri, 18 februarie, a arătat că este un organism eminamente politic.

„Premisa de la care trebuie să plecăm este că avem nevoie de o Curte Constituțională care să garanteze că legea fundamentală este respectată de fiecare autoritate publică. Fără o astfel de instituție, noțiunea de supremație a Constituției în România ar rămâne doar un concept teoretic, golit de conținut. Din păcate, în contextul anului 2024, relevanța ei scade pe măsură ce deciziile par să ignore spiritul constituțional în favoarea oportunității politice.

Ceea ce a făcut Curtea Constituțională în 2024, când a anulat acele alegeri, a distrus încrederea populației în democrație și în vot, cele două fiind interdependente. Dacă cetățeanul nu mai are certitudinea că votul său determină modificări în stat, atunci, în mod evident, nu mai poate avea încredere în democrație. Acea decizie a dus la o decredibilizare totală și la o poziționare aproape violentă a publicului larg față de Curte.

În acest context de slăbiciune instituțională, a fost foarte ușor ca CCR să fie ocupată politic. Vă aduc aminte că, înaintea ultimelor numiri, un fost premier al României și profesor de drept constituțional — mă refer la domnul Emil Boc — a declarat limpede în presă: „N-are rost să ne agităm, ne punem oamenii la Curtea Constituțională și atunci, sigur, oamenii noștri vor vota potrivit dorințelor partidului”.

A spus-o explicit, iar lucrul acesta s-a întâmplat. Exact aceasta este Curtea Constituțională acum. Fără protecția unei Curți autonome, independente și puternice din punct de vedere profesional — atribute pe care mă îndoiesc că actuala componență le mai deține — nivelul democrației din țara noastră are enorm de pierdut.

Video 5:

Trebuie să facem referire la ce a făcut CCR în timpul pandemiei. Poate oamenii nu își mai aduc aminte, dar, în bună măsură, Curtea Constituțională a fost cea care ne-a protejat de abuzurile nemaivăzute ale executivului din acea perioadă.

În momentul în care nu mai ai această garanție în spate, această certitudine că există o instituție capabilă să intervină împotriva excesului de putere, suntem pierduți. Lucrurile vor merge din inerție într-o direcție cât se poate de proastă. Cauza fundamentală rămâne ceea ce s-a întâmplat în decembrie 2024; atunci, Curtea Constituțională a pierdut întregul capital de autoritate pe care îl câștigase în cei 27 de ani de activitate anteriori“, a mai declarat avocatul Toni Neacșu.

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.