Toni Neacșu: Mandatele extinse ale miniștrilor interimari din guvernul Bolojan nu încalcă legea, pot dura oricât

Fostul membru CSM Adrian Toni Neacșu explică de ce mandatele miniștrilor care fac parte din cabinetul Bolojan pot continua chiar și după expirarea celor 45 de zile de interimat aferent demiterii prin moțiune de cenzură. Asta nu încalcă nici legea, nici Constituția, explică Neacșu.

Toni Neacșu

Ce se întâmplă cu miniștrii interimari după expirarea termenului de 45 de zile?

„Pentru că problema m-a preocupat din punct de vedere tehnic și i-am acordat mult timp, textul care urmează nu e scris pentru a fi înțeles ușor de nespecialiști, așa cum procedez de obicei.

Rezumatul simplu al analizei mele este acesta: cei 7 miniștri interimari din Guvernul demis Ilie Bolojan nu au o durată a mandatului de numai 45 de zile, ci vor continua mandatele de interimar pe toată durata funcționarii acestuia, adică până la votarea unui nou Guvern. Continuarea conducerii interimare a ministerelor peste cele 45 de zile nu constituie nici infracțiune, nici vreo încălcare a Constituției.

Mai jos sunt argumentele.

La 23 aprilie 2026, miniștrii PSD și-au depus demisiile din Guvern. Prin decrete prezidențiale publicate la 27 aprilie 2026 au fost constatate vacanțele funcțiilor și au fost desemnați miniștri interimari, în condițiile art. 107 alin. (4) din Constituție. La 5 mai 2026, Guvernul a fost însă demis prin moțiune de cenzură și, potrivit art. 110 alin. (4), a rămas în funcție numai pentru administrarea treburilor publice până la depunerea jurământului de către noul Guvern (adică pe o durată nedeterminată).

În această succesiune de acte constituționale apare o întrebare legitimă: ce se întâmplă cu miniștrii interimari dacă termenul de 45 de zile prevăzut de art. 107 alin. (4), termenul maxim în care poate funcționa interimatul, a expirat înainte de învestirea noului Guvern?

Mai exact, 7 miniștri din cabinetul demis Ilie Bolojan au la rândul lor mandatul interimar "depășit" încă din 11 iunie 2026. Ei sunt deja în a 78-a zi de interimat ministerial.

CCR nu a emis nicio decizie pe o speță identică

"Trebuie în primul rând spus că această problemă nu a fost dezlegată încă în nici un fel de Curtea Constituțională, singura care poate interpreta cu efect obligatoriu Constituția, pentru simplul considerent că, deși durata maximă de interimat de 45 de zile a mai fost depășită în istoria crizelor noastre guvernamentale, nimeni nu a sesizat instanța de jurisdicție constituțională pentru a da o dezlegare clară.

O primă interpretare este aceea că interimatul încetează de drept la expirarea termenului de 45 de zile. Art. 107 alin. (3)-(4) pare să conducă în această direcție ("președintele desemnează" ... "pentru o perioadă de cel mult 45 de zile"). Câteva decizii ale CCR, prin care s-a stabilit că interimatul ministerial este o soluție temporară, trazitorie și excepțională și nu poate dura decât maxim 45 de zile, pot fi invocate în sprijinul acestei interpretări (Deciziile 1559/2019, 504/2019, 671/2021).

Cred însă că această interpretare este incompletă, deoarece privește problema exclusiv prin prisma art. 107 și ignoră efectele juridice produse de moțiunea de cenzură.

După retragerea încrederii Parlamentului, Guvernul nu mai funcționează în regimul constituțional obișnuit. Devine aplicabil art. 110 alin. (4), potrivit căruia Guvernul îndeplinește numai actele necesare administrării treburilor publice până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.

În acest moment apare întrebarea esențială: "care este Guvernul care continuă administrarea treburilor publice"?

Textul constituțional se referă la „Guvern”, adică la Guvernul al cărui mandat politic a încetat. El nu vorbește despre un Guvern reconfigurat și nici nu reglementează posibilitatea modificării succesive a componenței acestuia pe durata exercitării atribuțiilor limitate.

De aici rezultă ceea ce consider a fi principala consecință juridică a art. 110 alin. (4): Guvernul își continuă activitatea în componența existentă la data adoptării moțiunii de cenzură".

Această concluzie se întemeiază pe trei argumente

"Primul este unul de ordin sistematic. Guvernul este o autoritate colegială. Identitatea sa constituțională nu este dată numai de existența instituției, ci și de componența sa. Dacă art. 110 conservă Guvernul până la învestirea succesorului său, este dificil de susținut că aceeași autoritate își poate modifica succesiv structura internă (prin rotirea miniștrilor interimari) în lipsa unui text constituțional care să permită acest lucru.

Al doilea argument rezultă din raportul dintre art. 85 și art. 110 din Constituție. Interimatul prevăzut de art. 107 este o soluție temporară, care presupune posibilitatea revenirii la regula generală – numirea unui ministru titular în condițiile art. 85. Numirea titularului trebuie făcută obligatoriu în 45 de zile. După demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură, această posibilitate nu mai există. Guvernul nu mai poate fi remaniat și nici completat politic. Din acel moment, Constituția reglementează o singură soluție: continuarea activității Guvernului demis până la învestirea noului Executiv.

Al treilea argument este unul funcțional. Dacă s-ar considera că ministrul interimar încetează automat exercitarea atribuțiilor la împlinirea termenului de 45 de zile, ministerul respectiv ar putea rămâne fără conducere. În același timp, Guvernul nu ar putea numi un ministru titular, iar desemnarea succesivă a altor interimari ar lipsi de conținut limita constituțională de 45 de zile. O asemenea interpretare creează o dificultate constituțională pe care art. 110 urmărește tocmai să o evite, prin asigurarea continuității exercitării puterii executive.

În aceste condiții, cred că problema nu trebuie formulată în termenii unei prelungiri a interimatului. Constituția nu prelungește interimatul și nici nu derogă expres de la limita de 45 de zile.

Problema este alta. După moțiunea de cenzură, exercitarea atribuțiilor de către membrii Guvernului trebuie analizată în cadrul regimului juridic special al Guvernului demis. Dacă acest regim conservă Guvernul în componența existentă la data retragerii încrederii Parlamentului, el conservă și distribuirea atribuțiilor ministeriale existentă în acel moment, inclusiv în cazul portofoliilor exercitate în baza unor decrete de interimat aflate în vigoare.

Interpretarea propusă nu este singura posibilă, dar mi se pare cea care armonizează cel mai bine dispozițiile art. 85, art. 107 și art. 110 din Constituție și evită apariția unui vid de autoritate în perioada de funcționare a Guvernului demis.

În concluzie, după admiterea unei moțiuni de cenzură, problema nu mai este durata interimatului, ci continuitatea Guvernului demis, care își exercită atribuțiile în componența existentă la data retragerii încrederii Parlamentului.

Nu mai contează distincția ministru titular-ministru interimar, pentru că ambii sunt demiși, iar Guvernul "îngheață" în componența și distribuirea mandatelor prinsă de moţiunea de cenzură, până la votarea unui nou Guvern", scrie Neacșu pe Facebook.

Sorin Grindeanu spune că PSD și PNL nu mai pot sta la aceeași masă

"Eu azi am fost de acord cu această variantă, dar au respins-o. Domnii sunt puternici, domnii cu 10% încearcă să dea linia în România", a adăugat Grindeanu.

"Noi nu am avut decizii şi nu am făcut congrese la PSD ca să facem îngrădiri, cordoane sanitare şi aşa mai departe. Ei, de trei luni de zile, nu fac decât să dea decizii cum nu mai fac cu PSD-ul. Am înţeles, deci sunteţi cu PSD-ul în opoziţie. Atunci de ce sunteţi supăraţi când vă spunem că nu vă mai votăm cum vreţi voi legile? De ce credeţi că PSD-ul e bun doar pentru rezervă de voturi pentru politicile proaste pe care le-aţi făcut? Nu mai suntem în această situaţie! Vreţi să găsim o soluţie, vreţi ca România să nu piardă bani europeni, atunci veniţi cu legi în Parlament, transparent, hai să le discutăm cu partenerii sociali, hai să nu facem legi prin care să scăpaţi liderii USR de eventuale condamnări şi de albiri de caziere, pentru că retroactiv nu se mai poate da, mi s-a explicat de către jurişti că lucrurile se pot întoarce dacă există o schimbare de lege. Nu vă supăraţi, dar asta nu e o chestiune pe care să o votăm noi în Parlament!", a spus Grindeanu, scrie stiripesurse.ro.