Toni Neacșu: Nicușor Dan poate fi mai rău și mai periculos decât Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Video

Fostul judecător și membru al Consiliului Superior al Magistraturii, actual avocat, Toni Neacșu, a declarat în exclusivitate pentru cotidianul Replica de Constanța că se teme de ceea ce urmează să se întâmple în Justiție. Acesta a precizat că în cazul lui Călin Georgescu statul investește foarte multe resurse și multă energie pentru lucruri care nu sunt atât de evidente pe cât ar trebui să fie, făcând referire la dosarele sale penale. Neacșu a mai spus că numirea și votul dat în Parlament pentru Mihai Busuioc ca judecător al Curții Constituționale sunt strigătoare la cer, având în vedere că nu sunt respectate anumite criterii stipulate prin lege, și anume experiența de 18 ani în domeniul juridic. Fostul judecător și membru CSM a afirmat că prin declarațiile publice făcute, președintele Nicușor Dan poate fi mai rău decât a fost Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Toni Neacșu a mai spus că scandalul cu numirea Liei Savonea la ÎCCJ este creat artificial de cei care doresc ca președintele Nicușor Dan să preia justiția.     

Robert Nenciu, Toni Neacșu

Toni Neacșu: Statul investește prea multe resurse și timp în dosarul Călin Georgescu

„Atunci când vorbim despre justiție, ar trebui să ne intereseze aproape exclusiv măsura în care aceasta este realizată bine de judecători și procurori, dacă respectă niște criterii obiective și dacă este sau nu eficientă pentru a păstra ordinea în societate. Din păcate, de foarte mulți ani, de câte ori vorbim despre justiție, ajungem să vorbim despre politică și despre acțiuni politice.

Pentru a reveni la această chestiune strict legată de domnul Georgescu, care este totuși destul de recentă, într-adevăr, știm că au pornit acele cercetări și acele dosare în contextul anulării alegerilor și a ceea ce s-a întâmplat ulterior.

Sigur, am o perspectivă care poate părea tehnică, în sensul că da, este dreptul procurorilor – chiar obligația lor – ca, în funcție de mersul probatoriului într-un dosar, să aducă la cunoștința persoanei faptul că i se schimbă calitatea procesuală, adică trece de la suspect la inculpat, ceea ce înțeleg că s-a întâmplat astăzi.

În același timp, fără să cunosc foarte multe detalii din acest dosar, pot să vă spun că mi se pare că statul investește foarte multe resurse și multă energie pentru lucruri care nu sunt atât de evidente pe cât ar trebui să fie.

În România, într-adevăr, propaganda de orice fel care vizează o ideologie nazistă, fascistă și așa mai departe este interzisă. Nu doar că este interzisă, dar este și pedepsită penal. Problema este ce înseamnă concret această propagandă, care sunt limitele ei, unde se termină libertatea de exprimare – care este o valoare constituțională pe care o avem cu toții și pe care, dacă trăim într-o democrație, ar trebui să o respectăm – și unde începe dreptul statului de a reprima această libertate, atunci când se depășesc anumite limite. Nu știu exact în ce situație ne aflăm aici.

Înțeleg că, până la urmă, astăzi s-a făcut o extindere a acțiunii penale. A dobândit această calitate de inculpat pentru niște declarații pe care domnia sa le-a făcut, în plină zi, în timpul campaniei electorale, la un post de televiziune, constând în citarea unui autor considerat legionar. Este adevărat, autorul era legionar, dar era vorba despre un citat, nu despre asumarea ca atare a ideologiei, iar atunci probabil că procurorii verifică în momentul de față dacă acest lucru este suficient pentru a echivala cu propaganda explicit legionară, în cazul de față.

Sigur, ca avocat, ca jurist, ca specialist, am cu totul altă părere despre acest subiect. Dar, una peste alta, trebuie să lăsăm instituțiile judiciare să își facă treaba, măcar până la proba contrarie, când le putem contrazice cu argumente mult mai clare, puse pe masă”, a declarat avocatul Toni Neacșu.

Video 1:

Toni Neacșu: Modificările recente din Parlament nu fac altceva decât să îngrădească posibilitatea oamenilor de a gândi liber

„Problema este că toate aceste suspiciuni – poate că procurorii chiar își fac treaba, nu contestă nimeni acest lucru – generează reacții. Iată că iese lumea în stradă, ceea ce nu reprezintă o imagine bună pentru justiție, mai ales în condițiile în care credibilitatea sistemului judiciar din România se află la niște cote alarmant de scăzute.

Pe de altă parte, cu riscul de a mă contrazice puțin, să știți că un dosar politic, în principiu, se face cu instrumente juridice. Nu inventezi ceva ce nu există, ci plecând de la o brumă de fapte, pui un procuror – iar ei sunt cei care acuză – să scoată cât mai mult, din punct de vedere juridic sau penal, din acea chestiune.

Sigur că publicul, în sens larg, are toate motivele să fie puțin îngrijorat de ceea ce se întâmplă după anularea alegerilor de anul trecut, pentru că asistăm, într-adevăr, la o campanie care pare pornită de statul român, inclusiv de cei care au câștigat puterea acum, împotriva a ceea ce noi cunoșteam ca fiind libertatea de exprimare și alte libertăți fundamentale. Este evident că acestea sunt din ce în ce mai mult restrânse.

Ați văzut și modificările recente din Parlament care, una peste alta, nu fac altceva decât să îngrădească posibilitatea oamenilor de a gândi liber și de a se exprima așa cum simt. Una peste alta, nu putem decât să fim în alertă. Este un echilibru foarte firav.

Pe de o parte, justiția trebuie, într-adevăr, să-și facă treaba. Ar trebui să o facă în mod obiectiv. Dar, una peste alta, nu putem critica doar faptul că ei acționează. Trebuie să avem, la un moment dat, acces la acele informații care să ne susțină presupunerea că, într-adevăr, se exagerează.

Ca specialist – lucrez totuși în domeniul dreptului penal de foarte mulți ani – pot să vă spun că sentimentul meu este că se exagerează. Până anul acesta, deși legea noastră este în vigoare de vreo 15 ani, să știți că ea există, în baza acestei legi fiind inculpat acum domnul Georgescu. În toți acești 15 ani, nu s-a ajuns niciodată atât de departe încât să avem persoane trimise în judecată sau anchetate în stadiul de inculpați pentru fapte similare, adică doar pentru niște declarații.

Da, au fost foarte puține dosare legate de această lege, dar pe chestiuni mult mai clare, mult mai explicite, care nu aveau nicio legătură cu simplul drept al unui om de a se exprima, inclusiv acela de a face niște citate pe care le consideră relevante la un moment dat”, a afirmat Toni Neacșu.

Toni Neacșu

Toni Neacșu: Curtea Constituțională s-a degradat permanent în ultimii 32 de ani

„Curtea Constituțională este cea mai înaltă instanță din țara aceasta, chiar peste Înalta Curte de Casație și Justiție, în sensul că este singura autoritate care poate interpreta în mod oficial Constituția României. Altfel spus, legea noastră fundamentală – Constituția – pe care evident că nimeni nu o poate încălca și care ar trebui să ne ghideze fiecare comportament, fie individual, fie public, această Constituție poate fi, într-un fel, modificată de Curtea Constituțională în măsura în care ea o interpretează. Tocmai de aceea, forța pe care o are Curtea Constituțională este imensă.

Ne aducem cu toții aminte cât de importantă a fost Curtea Constituțională în rezolvarea unor conflicte de natură strict politică. Începând cu mandatul de președinte al domnului Băsescu, ne aducem aminte de câte ori a intervenit Curtea Constituțională pentru a rezolva conflicte care, până la urmă, erau exclusiv politice.

De asemenea, ne amintim cât de mult bine a putut să facă Curtea Constituțională în momente extrem de dificile prin care a trecut acest stat. Vă dau doar acest exemplu: Curtea Constituțională este cea care a scos serviciile de informații din justiție. Ne aducem foarte bine aminte. Justiția din România, într-o anumită perioadă, ajunsese un instrument aflat în mâna politicienilor, folosit pentru eliminarea rivalilor, fie de natură politică, fie economică. Asta se întâmpla cu ajutorul Serviciului Român de Informații. Curtea Constituțională este cea care a venit și a igienizat acest sistem judiciar. Deci importanța ei este enormă.

Dar, tocmai pentru că are această importanță și pentru că deasupra ei nu mai este nimeni – iar ceea ce spune Curtea Constituțională rămâne literă de lege, nu se poate contesta, nu poți să spui nimic – este absolut necesar să avem garanția calității, din toate punctele de vedere, a persoanelor care ajung acolo.

Constituția noastră permite ca acest fenomen, la Curtea Constituțională, să fie unul politic. De când avem Constituția, din 1991, s-a prevăzut că Parlamentul – Camera Deputaților și Senatul – respectiv președintele, pe un algoritm evident politic, își pot numi persoane care vor deveni ulterior judecători constituționali, dar pe criterii strict politice. Problema nu este aceasta. Problema este că, până acum cel puțin, în prima parte a existenței Curții Constituționale, deși judecătorii erau numiți pe criterii politice, se asigura un standard de calitate extrem de înalt, în primul rând profesional, al persoanelor care ajungeau acolo. Pentru că, imediat după ce ai fost numit și ți-ai început prima zi de serviciu ca judecător constituțional, de fapt, nu mai depinzi de nimeni. Asta ți-o garantează statutul tău de judecător la Curtea Constituțională și, practic, din momentul acela devii independent, indiferent cine te-a numit. Dar, pentru asta, trebuie să ai garanția acelei probități profesionale, în primul rând, desigur și morale, pentru că numai așa poți rezista la orice fel de presiune.

Din 1992 încoace, de când am avut prima Curte Constituțională, aceasta a fost formată aproape numai din profesori universitari de drept, dintre care, la unul dintre nume, eu, de exemplu, cu siguranță m-aș ridica în picioare. Adică am avut niște somități ale dreptului public din România. Este, fără îndoială, cea mai bună Curte Constituțională pe care am avut-o.

Din păcate, de atunci, nu s-a întâmplat altceva decât o continuă degradare, tocmai din cauza acestor numiri din ce în ce mai politizate și mai politruce”, a explicat avocatul Toni Neacșu.

Robert Nenciu Toni Neacșu

Toni Neacșu: Este miraculos dar șocant cum un jandarm de la judecătoria Sectorului 4 este propus judecător la CCR

„Sigur, totul a culminat cu numirea acestei persoane. Pentru că aici deja nu mai vorbim despre părerile noastre sau despre percepții: dacă e un bun jurist sau nu, dacă a scris suficiente cărți, dacă acele cărți erau proaste sau bune. Nu mai discutăm de chestiuni subiective.

Aici discutăm de un lucru cât se poate de obiectiv: are domnul Busuioc sau nu are 18 ani de vechime în activitate juridică, așa cum cere Constituția României? Aceasta este singura problemă, cred eu, care se pune.

Cum au putut cei din Senat – pentru că acolo s-a întâmplat lucrul acesta – să facă așa ceva? Sigur că mie îmi scapă. Înțeleg că a făcut obiectul negocierilor, la pachet cu formarea Guvernului și cu toate celelalte numiri în funcții publice. Și a revenit PSD-ului, care, între noi fie vorba, în momentul de față, probabil știți că nici măcar nu și-l asumă. În sensul că nimeni nu știe de unde a venit această propunere.

Eu am avut câteva informații – iar informațiile mele sunt de primă mână, în sensul că provin de la foști colegi judecători care au lucrat la Judecătoria Sectorului 4, unde a început cariera domnului Busuioc.

E un lucru foarte lăudabil să fii jandarm, să ai un post de pază la o judecătorie de sector. Nu spune nimeni nimic în legătură cu asta. Însă absolut șocant, pentru oricine ar trebui să fie, este evoluția carierei unei astfel de persoane, plecată din această postură, ajungând apoi să ocupe, după ce a trecut și pe la președinția Curții de Conturi, probabil chiar funcția de președinte al Curții Constituționale. Pentru că nu e deloc exclus să fie ales judecător constituțional”, a spus Toni Neacșu.

Video 2:

Toni Neacșu: Cu toate ilegalitățile la vedere, Curtea Constituțională este dispusă, în momentul de față, să se plece în fața voinței politice

„Cred că e o responsabilitate pe care ar trebui să și-o asume toți cei care au făcut această promovare, adică toți cei care au votat. Nu doar PSD-ul, pentru că nu a trecut doar cu voturile PSD. A trecut cu voturile USR, UDMR, PNL. Așadar, acel „patrulater” celebru ar trebui să și-o asume cu toții. Au prima ocazie să facă lucrul acesta marți, pentru că atunci, înțeleg că se va soluționa la Curtea Constituțională o sesizare. În primul rând, nu există nicio altă posibilitate de contestare a numirii domnului Mihai Busuioc, ca și a oricărui alt judecător constituțional, decât această contestație la Curtea Constituțională. Până acum, să știți că nu e primul judecător care a fost contestat. Au mai fost patru sau cinci situații în care alți judecători au fost contestați. De fiecare dată, Curtea Constituțională a apreciat că numirile au fost legale și că s-au respectat condițiile constituționale. E adevărat că acum e prima oară când se pune în discuție neîndeplinirea unei condiții obiective. Pentru că, pe lângă acești 18 ani de activitate juridică, mai sunt și câteva condiții care par subiective.

De exemplu, înalta pregătire profesională. „Înalta pregătire profesională” este o formulare care rămâne la aprecierea Parlamentului, să spunem așa, și care pare subiectivă – și este subiectivă, dacă stăm să ne gândim. Deși orice om normal la cap, cred eu, poate face diferența între două CV-uri serioase: al unui profesor sau al unui magistrat cu 25–30 de ani vechime, care eventual a avut și funcții didactice, sau are nenumărate lucrări publicate, și al unei persoane fără astfel de experiență. E ușor să faci diferența aceasta, dacă vrei neapărat. Eu nu am nicio încredere în soluția Curții Constituționale din 1 iulie. Dimpotrivă, cred că Curtea Constituțională este dispusă, în momentul de față, să se plece în fața voinței politice.

Iar voința politică, așa cum a fost ea exprimată în Senat, voința acestui „patrulater” aflat la guvernare, este aceea ca domnul Mihai Busuioc să fie judecător constituțional”, a afirmat Toni Neacșu.

Robert Nenciu, Toni Neacșu

Soluția de remediere este doar politică: revocarea lui Mihai Busuioc

„Există o soluție să fie îndreptată această eroare. Ea nu prea e juridică. E tot politică. De ce? Pentru că și numirea este politică.

Această soluție constă în faptul că, până pe 14 iulie, când domnul Busuioc urmează să depună jurământul, el încă nu este judecător la Curtea Constituțională. Asta înseamnă că Senatul își poate revoca această hotărâre și poate desemna o altă persoană, la fel de politic și cu același vot al coaliției, dar măcar să fie o persoană mai potrivită. De exemplu, pot să îl pună pe domnul Cazanciuc. Este tot om de partid. Este tot o persoană care vine cu o anumită ideologie acolo. Dar, una peste alta, în ceea ce privește calitățile profesionale ale domniei sale, nu poate fi criticat. Are experiență, inclusiv aceea de magistrat, fost ministru al Justiției și așa mai departe. Cred că e important ca, la Curtea Constituțională, să respectăm și aceste aparențe, pentru că, după ce am văzut cât rău poate să facă această instituție, nu ne putem recâștiga încrederea în ea decât văzând oameni impecabili acolo. Asta e primul pas.”, a mai spus avocatul Toni Neacșu.

Video 3:

De ce s-a făcut numirea Liei Savonea la ÎCCJ mai devreme de termenul prevăzut de lege

„Și aici există o perspectivă tehnică pe care aș putea să o abordez, respectiv una – din păcate – politică, deși de câte ori vorbim despre justiție, și de data aceasta chiar vorbim despre judecători adevărați la Înalta Curte de Casație și Justiție, nu ar trebui să vorbim despre politică. Dar asta este, nu avem ce face, pentru că așa se întâmplă și așa ne-am obișnuit. Din punct de vedere tehnic, lucrurile sunt relativ simple.

Există, într-adevăr, o lege care prevede că procedura de numire a viitorului președinte al Înaltei Curți se face cel mai târziu cu 60 de zile înainte să expire mandatul președintelui în exercițiu. În situația noastră, undeva pe 15 septembrie expiră mandatul doamnei judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Potrivit acestei legi, procedura ca atare pentru înlocuirea domniei sale putea fi declanșată cel mai devreme luna aceasta, iulie – deci luna în care intrăm – cu două luni înainte, însemnând 15 iulie.

Această normă a fost încălcată, în sensul că au declanșat procedura cu o lună mai devreme, nu cu trei luni, cum am văzut că spun cei de la Declic și cum a preluat toată presa, ci cu o lună mai devreme. Trebuie spus că, în cei 20 de ani pe care îi cunosc direct, din activitatea mea profesională legată de numirile la Înalta Curte, funcția de președinte al acestei instanțe supreme a trecut prin diferite variante legislative și modificări. În tot acest timp, așa s-au făcut lucrurile în România. Și anume că se declanșează această procedură de desemnare a următorului președinte dintr-un motiv extrem de simplu și, dacă doriți, banal: în lunile de vară, iulie și august, există vacanță judecătorească peste tot în sistemul judiciar. Consiliul Superior al Magistraturii, cel care desfășoară această procedură, nu lucrează efectiv, nu are ședințe. Ar însemna ca membrii să revină din concediile în care se află sau să fie convocați pentru a vota și a organiza întreaga procedură. La fel, din păcate, nici la Înalta Curte nu sunt toți judecătorii prezenți, fiind perioada concediilor în care mulți sunt plecați. În aceste condiții, cu siguranță, cei care ar vrea să își depună candidatura ar fi mai puțini, pentru că unii ar fi plecați în vacanță. Acest lucru se întâmplă dintotdeauna. S-a mai spus că doamna Lia Savonea a candidat singură, pentru că nimeni nu ar avea curajul să o contracandideze. Și aici aș contrazice această idee, tot pe baza experienței. Aproape niciodată nu există doi candidați la funcția de președinte al Înaltei Curți, dintr-un motiv relativ simplu: judecătorii de la Înalta Curte formează, totuși, o comunitate.

Sunt destul de mulți, undeva la 120 în prezent, dar, practic, ei își desemnează, în urma unor discuții interne, persoana pe care o consideră potrivită să meargă mai departe și să se prezinte la Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a fi numită în funcție. Așa s-a întâmplat aproape întotdeauna. Nu au existat situații în care să existe contracandidați. Ei nu sunt politicieni. Ei nu fac campanie electorală, nu depun candidaturi multiple, nu există asemenea practici. E cu totul alt ecosistem”, a spus Toni Neacșu.

Cine sunt „gălăgioșii“ care nu o vor pe Lia Savonea la conducerea ÎCCJ

„Hai să revenim puțin la cealaltă perspectivă, care este mult mai importantă. Sistemul judiciar, inclusiv instanțele de judecată, este împărțit în momentul de față în cel puțin două tabere extrem de mari.

Una, mai puțin numeroasă, dar foarte gălăgioasă și extrem de ideologizată. Puteți să le spuneți cum vreți, dar sunt cei care, prin pozițiile lor publice, seamănă foarte mult cu pozițiile politice ale USR-ului, de exemplu. Acum am avut o asociație a procurorilor, o asociație mică, fără prea mulți membri, dar formată din câteva persoane foarte, foarte vocale, care au contestat toată această procedură, au cerut intervenția președintelui, a ministrului și au făcut diverse demersuri, deși, în realitate, nu au nicio legătură directă cu aceasta. Această asociație a procurorilor, împreună cu altele ale judecătorilor, reprezintă o facțiune extrem de zgomotoasă și agresivă, care încearcă să-și impună punctele de vedere, de obicei cu ajutorul unei prese simpatizante.

Lia Savonea

Asistăm acum la o altă campanie, la un alt linșaj. Este coordonată, practic sunt aceleași materiale preluate de la unul la altul, parcă sunt scrise în același loc. Obiectul unei astfel de campanii a fost și doamna Lia Savonea. De ce? Pentru că Lia Savonea este unul dintre judecătorii care s-au opus interferențelor politice în justiție, manifestate prin intermediul Serviciului Român de Informații și al președinților. Așa este percepută doamna Savonea. O parte din judecători o percep ca pe o luptătoare pentru ceea ce ar trebui să însemne cu adevărat corpul judecătorilor: niște oameni rupți de orice preocupări de natură politică, dezinteresați de aceste lucruri, care nu sunt interesați și care să fie protejați de orice fel de interferență politică. Indiferent că ea vine din partea Președintelui României, cum a fost pe vremea domnului Băsescu, sau pe linia unor curele de transmisie, tot de natură politică, dinspre anumite partide, cum a fost pe vremea domnului Iohannis, în special, inclusiv din partea Serviciilor de Informații. De aceea există acest freamăt în interiorul sistemului judiciar pentru doamna Savonea, pentru că, în calitatea ei de judecător la Consiliul Superior al Magistraturii este să asigure independența reală a sistemului judiciar.

Activitatea dumneaei de acolo i-a convins că, într-adevăr, își dorește ca, dacă va reuși să managerizeze acest sistem, să-l ducă în această direcție la care am făcut eu referire: deci o depolitizare completă a sistemului judiciar. De aici e spaima inversă. Dacă începe o astfel de campanie în justiție, printre judecători, în instanțele din România, nu vor mai avea niciun fel de importanță ideile politice, cu anticorupția, cu "trebuie să ascultăm ce zice Bruxelles" și așa mai departe – lucruri care s-au întâmplat în justiție multă vreme”, a explicat Toni Neacșu.

Video 4:

Cu ochii pe acțiunile lui Nicușor Dan spre zona justiției

„Țineți foarte bine minte, probabil vă aduceți aminte, scandalurile care s-au făcut cu prescripția, cu preeminența dreptului european față de Constituția României și așa mai departe. Toate acestea erau vehiculul de luptă al acestei minorități zgomotoase la care fac eu referire. Ei bine, doamna Savonea este cea care, într-un fel sau altul, prezintă garanția că le va pune capac.

Nu știu ce se va întâmpla în acest mandat al domnului Nicușor Dan. Deocamdată, nu se întâmplă nimic, pentru că dumnealui este complet inactiv. Deși pe mine mă îngrijorează afirmațiile președintelui că următoarea miză, după ce se termină discuțiile despre deficit sau formarea guvernului, ar urma să fie justiția. De ce mă îngrijorează acest lucru? Pentru că eu știu din această experiență la care faceți dumneavoastră referire că, ori de câte ori politicienii au pus mâna pe justiție într-un fel sau altul, au încercat să intervină asupra ei, lucrurile au mers într-o direcție proastă. Eu nu spun că sunt mulțumit de cum funcționează justiția din România și nu am cum să fiu. Sunt avocat practicant, mă lovesc în fiecare zi de problemele sistemice ale sistemului judiciar. Nu poți veni tu din sfera politicii și să încerci să îndrepți ceva ce trebuie îndreptat numai din interior și numai din interacțiunea aceasta directă cu societatea”, a afirmat Toni Neacșu.

Toni Neacșu: Nicușor Dan este un procesoman, chiar patologic

„Deci, eu sunt puțin îngrijorat de ce urmează să facă domnul Nicușor, dar mai ales că văd că se pune această presiune din partea acelor cercuri la care am făcut referire mai devreme pentru acțiuni ceva mai directe și mai în forță. Și mai ales pentru că-i cunosc trecutul domnului Nicușor, care este un procesoman chiar patologic. Vă rog să vă aduceți aminte că, în timpul campaniei electorale, a recunoscut chiar dumnealui că petrecea cam cel puțin două zile pe săptămână în procesele pe care le avea în calitate de conducător al instituției, dumnealui venind să-și asiste consilierii juridici și, respectiv, avocații pe care îi avea. Este un comportament de procesoman. Procesomanii sunt niște persoane extrem de dificile, cu păreri extrem de fixe în ceea ce privește justiția și, din păcate, cu soluții extrem de radicale și greșite în ceea ce privește îndreptarea justiției.

Sper să nu-și întoarcă obiectivul (OIC-ul) spre sistemul judiciar, să-l lase să meargă pe direcția care trebuie să meargă. Sper ca această ședință a CSAT-ului, pe care o va avea curând, să nu marcheze reîntoarcerea serviciilor de informații pentru a lucra cot la cot cu polițiștii și procurorii, pentru că ar fi absolut dezastruos. Și sper, de asemenea, să mai avem încă instituții puternice care să se apere de eventuale astfel de interferențe. Curtea Constituțională în anul ăsta a jucat un rol extrem de important. Au mai fost, să știți, și în Înalta Curte de Casație și Justiție judecători care, de asemenea, s-au opus în bună măsură acestor interferențe, acestor mizerii pe care le făceau până la urmă serviciile de informații și chiar Consiliul Superior al Magistraturii.

Asta e cea mai mare temere a mea și probabil de aceea am ieșit ceva mai pronunțat în spațiul public. În aceste momente, de obicei, nu fac lucrurile astea, adică nu atac numiri cum am atacat-o pe cea a lui Mihai Busuioc. Dar ideea e că, într-adevăr, eu sunt speriat, pentru că la anul urmează niște numiri la vârful parchetelor, la conducerea parchetelor.

Toată această mișcare cu Lia Savonea, din punctul meu de vedere, a urmărit de fapt altceva și anume să împingă momentul numirii viitorului președinte al Înaltei Curți de Casație cât mai încolo, astfel încât domnul Nicușor Dan să aibă timp să se ocupe de probleme, pentru că dumnealui reacționează mai greu. Și atunci era nevoie să se împingă cât mai târziu momentul acesta al desemnării noului președinte, astfel încât dumnealui să poată să intervină într-un fel sau altul prin CSM, deși nu are nicio atribuție legală, dar prin influența dumnealui e sigur că ar fi putut să o facă.

Mai sunt câteva semnale de felul acesta, inclusiv chestiunea absolut ciudată în care evaziunea fiscală devine chestiune de securitate națională. Și în momentul de față e trecută în strategia de apărare a României, doar că e vorba de evaziunea fiscală transfrontalieră, adică cu o anumită amploare, ceea ce este normal.

Nicușor Dan

De ce e important lucrul acesta? Pentru că, în momentul în care CSAT-ul trece evaziunea fiscală la un alt nivel, înseamnă că Serviciul Român de Informații poate să obțină mandate extrem de ușor pentru strângerea unor probe, până la urmă niște dosare penale obișnuite, normale, firești. Aceasta înseamnă practic că reintroducem, e adevărat cu jumătate de pas, Serviciul Român de Informații din nou în justiție. Ori experiențele noastre sunt traumatizante din acest punct de vedere.

Nicușor Dan, potențial mai periculos decât chiar a fost domnul Traian Băsescu?!

Eu îl consider pe domnul Nicușor Dan potențial mai periculos decât chiar a fost domnul Traian Băsescu. Domnul Traian Băsescu a făcut, în calitatea dumnealui de președinte, foarte mult rău, dar nu s-a afișat aproape niciodată cu mesaje în această direcție. A avut grijă să se ascundă, să lucreze cumva prin spate, prin intermediul instituțiilor.

În ceea ce-l privește pe domnul Nicușor Dan, repet, ca orice procesoman, o să facă lucrurile acestea la vedere și o să încerce chiar să le justifice. Adică, trebuie să avem omul nostru la Curtea Constituțională, cum a spus-o explicit domnul Emil Boc. E adevărat că din partea Partidului Național Liberal, dar eu cred că arată un mod de a gândi al acestora, și anume, ați spus dumneavoastră că pentru a schimba hotărârile Curții Constituționale e suficient să schimbăm oamenii și să-i punem pe ai noștri. Mă scuzați, dar dacă acesta e modul de a gândi și așa vedeți lucrurile acestea, eu nu pot să cred că ne îndreptăm spre o direcție bună și poate tocmai de aceea trebuie să fim cu toții cât mai vigilenți: fie profesioniștii, fie media, fie societatea în ansamblu. Ca atare, cu siguranță vom mai avea treabă, vom mai avea ocazia să discutăm, iar oamenii trebuie să fie informați pentru a-și face singuri alegerile, pentru a avea singuri opțiuni și a nu se mai lăsa manipulați de o parte sau de alta, între noi fie vorba”, a declarat Toni Neacșu.

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.