Tunisia: G7 cere numirea unui nou premier şi deblocarea parlamentului

Grupul ambasadorilor din ţările G7 în Tunisia a îndemnat luni la numirea "urgentă" a unui prim-ministru şi reluarea activităţilor parlamentului tunisian, suspendate de la 25 iulie de preşedintele Kais Saied, notează AFP, citată de Agerpres.

"Lansăm un apel la revenirea rapidă la o ordine constituţională în care parlamentul ales joacă un rol important", a precizat acest grup de mari puteri într-un comunicat.

Ambasadorii din G7 au subliniat, de asemenea, "nevoia urgentă de a numi un nou şef de guvern", în locul lui Hichem Mechichi, demis pe 25 iulie de şeful statului.

Noul premier va avea sarcina de "a forma un guvern capabil să facă faţă crizei economice şi sanitare imediate cu care se confruntă Tunisia, creând spaţiu pentru un dialog incluziv asupra reformelor constituţionale şi electorale propuse", au adăugat ei.

Îndemnând, de asemenea, "la un angajament în privinţa şi respectarea tuturor drepturilor civile, politice, sociale şi economice ale tunisienilor şi a statului de drept", G7 i-a cerut preşedintelui Kais Saied "să ofere o idee clară despre calea de urmat care răspunde nevoilor poporul tunisian".

Ales la sfârşitul lui 2019, Kais Saied, avocat de profesie, a invocat un articol din Constituţie care prevede măsuri excepţionale în caz de "pericol iminent" la adresa securităţii naţionale pentru a-şi acorda prerogative depline la sfârşitul lui iulie, a demite prim-ministrul şi a suspenda parlamentul iniţial pentru o perioadă de 30 de zile.

La 25 august, el a prelungit "până la o noi ordine" suspendarea legislativului, fără a mai lua vreo măsură ulterioară.

De la lovitura în forţă, Kais Saied nu a numit încă un prim-ministru şi nici nu şi-a dezvăluit "foaia de parcurs" reclamată de mai multe partide politice şi organizaţii ale societăţii civile.

Decizia sa a fost numită "lovitură de stat" de către unii jurişti şi adversarii săi politici, în special partidul Ennahdha, de inspiraţie islamistă, principala forţă din parlament.

Din G7 fac parte Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite, mai scrie AFP.