Un constănțean a cucerit Siberia cu mașina: A parcurs... mii de kilometri până la cel mai friguros loc de pe Pământ! Video
Un constănțean a cucerit Siberia cu mașina: A parcurs... mii de kilometri până la cel mai friguros loc de pe Pământ! Video
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestDragoș Ene, un tânăr motociclist în vârstă de 35 de ani din Constanța, a dus la capăt una dintre cele mai îndrăznețe aventuri de iarnă: o călătorie de mii de kilometri până în Siberia, în localitatea Oymyakon. Aceasta este recunoscută ca fiind cel mai friguros loc locuit de pe Pământ, iar Dragoș Ene a înfruntat gerul la volanul unei mașini noi, hibride, netestată pentru asemenea condiții extreme. Nu este prima aventură de acest fel pentru el. În 2024, a ajuns cu aceeași mașină până la Nordkapp, în Norvegia, parcurgând aproximativ 10.000 de kilometri. Acea experiență l-a ajutat să se pregătească pentru expediția mult mai dificilă spre Siberia, pe care o plănuia încă din 2018.
Pasionat de provocări și călătorii neobișnuite, bărbatul a plecat la drum pe 6 ianuarie, într-o expediție care a durat 60 de zile și a însumat aproximativ 30.000 de kilometri. Pentru a face față condițiilor din Rusia și Siberia, unde temperaturile au coborât până la -65 de grade Celsius, mașina a fost ușor modificată. Dragoș Ene a instalat personal sisteme suplimentare de încălzire pentru habitaclu și pentru compartimentul motor. În locul banchetei din spate, a amenajat un spațiu de dormit adaptat pentru drumuri lungi și condiții dificile, dar și un spațiu de depozitare. Toate aceste modificări au fost realizate pe cont propriu, Dragoș având cunoștințe tehnice dobândite din pilotajul sportiv al motocicletelor.
Începutul călătoriei vieții mele
Dragoș Ene a plecat pe 6 ianuarie, în aventura vieții lui: „Pe 6 ianuarie am plecat în ceea ce eu numesc, fără exagerare, călătoria vieții mele. În fața mea aveam peste 30.000 de kilometri, 11 țări de traversat și o destinație care pentru mulți pare greu de imaginat în mijlocul iernii: Siberia. Am pornit la drum cu o mașină nouă, netestată în asemenea condiții nici măcar în simulatoare sau congelatoare auto. Poate nu este prima alegere pentru o expediție extremă, dar tocmai asta a făcut aventura și mai palpitantă, iar costul achiziționării unui alt autoturism, poate mai pregătit, nu mi-l permiteam. Prima oprire importantă a fost Istanbul, unde urma să mă întâlnesc cu Florin Jipa, un alt temerar din Brăila. Deși aveam obiective ușor diferite, ne unea aceeași dorință: aventura și descoperirea Siberiei în plină iarnă“. a transmis Dragoș Ene pentru Replica.
Tensiuni la graniță și primele defecțiuni
Primele probleme întâmpinate au fost la intrarea în Georgia: „Intrarea în Georgia a fost primul moment tensionat. Mașinile au fost băgate într-o hală pentru inspecție, iar atitudinea vameșilor a fost destul de ostilă. Totul s-a terminat însă cu bine, deși nu fără stres. Am ajuns în Tbilisi, unde am fost nevoiți să rămânem două zile. Trecătoarea din Munții Caucaz, singura legătură rutieră cu Rusia, fusese închisă din cauza ninsorilor abundente. Aici a apărut prima problemă tehnică minoră: furtunurile de motorină de la încălzitorul suplimentar se rupseră. Am reușit să le schimb în Tbilisi, pe marginea drumului, deoarece era sâmbătă și service-urile erau închise. Pe 11 ianuarie, trecătoarea s-a redeschis și am pornit spre granița dintre Georgia și Rusia. Emoțiile erau uriașe. A urmat celebrul interviu cu ofițerii FSB. Întrebările erau legate de motivul prezenței mele în Federația Rusă și de familia mea. Uneori aveam senzația că deja știau răspunsul înainte să îl dau. Telefoanele mi-au fost luate pentru aproape două ore, timp în care am stat pe un hol, fără niciun contact cu exteriorul. După încă un scurt interviu de aproximativ 15 minute, am fost trimis la mașină. În patru ore eram deja în drum spre Vladikavkaz, primul oraș rusesc militarizat, care ne-a șocat încă de la început.“
O lume fără internet și fără GPS
În Rusia, GPS-ul nu funcționa corect, fiind bruiat: „La scurt timp după intrarea în Rusia, am realizat că lucrurile vor fi diferite față de Europa. Nu aveam semnal la telefon, internet, iar GPS-ul nu funcționa corect, fiind bruiat. Am reușit cu greu să ajungem la primul hotel pe care îl găsisem înainte de a intra în țară, însă acolo nu am fost primiți. În drum spre centrul orașului, am fost opriți de o patrulă de poliție. După verificarea documentelor, polițiștii au decis să ne ajute. Au chemat un prieten care ne-a condus până la un hotel și ne-a ajutat să ne cazăm. Atunci am înțeles că, în Rusia, oamenii sunt mult mai importanți decât tehnologia atunci când ai nevoie de ajutor“, a continuat povestirea Dragoș Ene.
Kazahstan și începutul gerului siberian
„Pe 13 ianuarie am plecat spre granița cu Kazahstanul. Trecerea a durat aproximativ două ore, timp în care am fost din nou chemat la interogatoriu. După vamă am ajuns la Atyrau, unde am putut cumpăra în sfârșit cartele telefonice, lucru care ne-a ușurat enorm navigarea. De acolo am pornit spre Aktobe, iar condițiile meteo au început să se schimbe dramatic. Temperaturile scădeau rapid, iar vântul sufla cu o forță care transforma viscolul într-un pericol real. Pe drumul spre Kostanay a apărut prima problemă serioasă: la –23 de grade, motorina din mașina lui Florin a înghețat și am fost nevoit să îl tractez. După o revizie completă, am pornit spre Krasnoyarsk, apoi spre Irkutsk. Destinația simbolică era Lacul Baikal. La Kurkut am aflat că drumul oficial pe gheață nu era încă deschis, dar localnicii circulau deja. Am decis să îi urmăm. Am condus câțiva kilometri pe gheața lacului Baikal, care avea peste un metru grosime. După Baikal, drumurile noastre s-au despărțit: eu am continuat spre Oymyakon, iar Florin a pornit spre casă.“
Drumul Oaselor și sosirea la Polul Frigului
Dragoș Ene a suportat temperaturi de -65 de grade Celsius: „Următoarea oprire a fost la un amic temerar din Yakutsk, care mi-a 'cazat' mașina într-un garaj încălzit. Nu mică mi-a fost uimirea când am văzut că trebuie să trec râul Lena pe gheață pentru a ajunge la el. Era noapte, era ger, eram obosit și frica se instalase. Conduceam, GPS-ul îmi arăta că sunt pe apă, dar pe drumul de gheață existau semne de circulație. După două zile petrecute în Yakutsk, teama, stresul și oboseala începuseră să își spună cuvântul. Luam în calcul să renunț, mai aveam 1500 km până la Oymyakon, de-a lungul autostrăzii Kolyma, cunoscută drept 'Drumul Oaselor'. Aici temperaturile scădeau dramatic; termometrul mașinii nu mai indica nimic, iar termometrele publice arătau -46 de grade. La acele temperaturi, mașina își schimbă complet comportamentul, nici măcar suspensiile nu mai funcționează. După un drum de 200 km prin pădure, la -53 de grade, am ajuns la Oymyakon. Gazda mi-a oferit un garaj unde erau -10 grade – un lux față de ce suferise mașina afară. Am petrecut două zile explorând Tomtor și Oymyakon. Ziua erau -50 de grade, iar noaptea cobora spre -65. Cu o satisfacție uriașă în suflet, am ajuns la monumentul din Oymyakon, unde recordul istoric a fost de aproximativ -72 de grade.“
Finalul neașteptat: Mașina cedează
Temerarul a reușit să parcurgă 26.000 de km la volan: „Am decis să plec spre casă. Mașina începea să sufere, motorul mergea ciudat. După 26.000 de kilometri parcurși, noaptea, pe autostradă în proximitatea orașului Kazan, mașina s-a oprit brusc. Cu ajutorul poliției, am găsit o platformă. Ajuns într-un fost service Renault, am aflat că mașina, fiind nouă, are nevoie de conectare la serverele din Europa pentru diagnosticare, lucru imposibil din cauza sancțiunilor politice.
Am decis să o duc pe platformă până la granița cu Letonia. A fost o provocare uriașă: șoferul rus nu putea ieși din țară, iar cel leton nu putea intra. După 6 ore de interogatoriu FSB, am fost lăsat să tractez mașina în vamă cu ajutorul unui domn binevoitor din Republica Moldova, care tranzita zona. De acolo, mașina a fost preluată de asistența producătorului și repatriată în România.
Din cei 30.000 de kilometri planificați, am parcurs 26.000 la volan. Nu am fost dezamăgit! Mi-am îndeplinit țelul. Totuși, m-am întors cu o convingere: la un asemenea traseu, puține mașini rezistă fără probleme. Ai nevoie, în primul rând, de o mașină care să poată fi reparată acolo, la fața locului“, a încheiat Dragoș Ene.
Video:
.
CITEȘTE ȘI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ti-a placut articolul?
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestCOMENTARII
Dorim ca platforma noastră să fie un spațiu al dialogului civilizat, al exprimării libere și al dezbaterilor bazate pe respect reciproc. Fiecare cititor are dreptul să își exprime opiniile, să critice, să argumenteze și să își susțină punctul de vedere, însă acest drept trebuie exercitat cu respectarea celorlalți participanți la discuție. Pentru menținerea unui mediu decent și echilibrat, nu sunt permise următoarele tipuri de comentarii: ...
Vezi regulamentul complet
8.8° Constanța 


















