Un precedent periculos? Un judecător din România a decis ca patru inculpați arestați la domiciliu să nu folosească rețelele sociale

În toată această nebunie creată de haosul politic generalizat, au trecut pe sub radar o serie de evenimente care ar fi trebuit să nască o amplă dezbatere publică. Pe 16 septembrie 2026, Judecătoria Sectorului 1 București a respins propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București de arestare preventivă a patru dintre inculpații cercetați în urma incidentelor violente produse cu o zi înainte în Piața Victoriei și a dispus față de aceștia măsura arestului la domiciliu pentru 30 de zile. Complementar acestei măsuri, instanța a decis, pentru cei patru inculpați, interzicerea rețelelor sociale. Avocatul Ingrid Mocanu a declarat că, astfel, s-a creat un precedent periculos deoarece afectează grav libertatea de exprimare. La rândul său, avocatul Virgil Boglea spune că este un precedent periculos, afirmând că instanța a interpretat extensiv… și nejustificat, raportat la textele normative incidente.   

Deciziile instanțelor care afectează libertatea de exprimare

Puțin câte puțin, libertatea de exprimare este tot mai alterată fie prin deciziile politice și, mai nou, prin decizii ale instanțelor de judecată. În ultimii 2 ani, la nivelul instanțelor de judecată, au fost luate trei astfel de decizii, care pot ridica multe semne de întrebare, mai ales cea luată de judecătorii din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 din București.

Prima decizie care a limitat liberatea de exprimare a fost luată la 6 august 2025 de Tribunalul Neamț, prin Decizia nr. 99/2025, pronunțată în dosarul nr. 6269/279/2025/a2.

Instanța a înlocuit controlul judiciar cu arestul la domiciliu al unui inculpat trimis în judecată pentru trei infracțiuni de amenințare și ultraj contra bunelor moravuri și i-a interzis accesul la internet de pe orice dispozitiv, enumerând laptopul, tableta, smartphone-ul, Smart TV-ul și calculatorul, precum și o listă impresionantă de platforme: Snapchat, Instagram, Messenger, Facebook, WhatsApp, Telegram, Twitter, TikTok, Skype și Viber. Interdicția privea inclusiv utilizarea conturilor altor persoane ori accesul prin Wi-Fi, date mobile sau hotspot. Decizia Tribunalului Neamț a fost definitivă.

Rețele sociale

A doua decizia de acest gen a fost luată în martie 2026, când Curtea de Apel București a înlocuit arestul la domiciliu al unui inculpat acuzat de amenințări în scop terorist transmise prin mediul online cu măsura controlului judiciar și i-a impus obligația de a nu desfășura activitatea de care s-ar fi folosit pentru săvârșirea faptei, concretizată prin interdicția comunicării electronice și a accesării informațiilor din mediul online.

Și ajungem la cea de-a treia decizie de acest fel, care ridică cele mai multe semne de întrebare în ceea ce privește libertatea de exprimare. Pe 16 septembrie 2026, Judecătoria Sectorului 1 București a respins propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București de arestare preventivă a patru dintre inculpații cercetați în urma incidentelor violente produse cu o zi înainte în Piața Victoriei și a dispus, față de aceștia, măsura arestului la domiciliu pentru 30 de zile. Până aici, nimic neobișnuit. Numai că judecătorul de drepturi și libertăți a adăugat o obligație mai puțin obișnuită: „să nu folosească rețele sociale (Facebook, Instagram, Tik-Tok, etc.)”.

Întrebările legitime  

Aceeași obligație a fost stabilită pentru toți cei patru inculpați aflați în arest la domiciliu. Totodată, instanța le-a impus purtarea permanentă a dispozitivului electronic de supraveghere și le-a atras atenția că încălcarea cu rea-credință a obligațiilor poate conduce la înlocuirea arestului la domiciliu cu arestarea preventivă. Așadar, pentru 30 de zile, nu doar poarta casei trebuie să rămână închisă, dar și Facebook-ul, Instagram-ul, TikTok-ul şi, după cum ne spune încheierea, „etc.”. Tocmai acest „etc.” ridică o problemă ceva mai serioasă decât pare.

Avocatul Virgil Boglea a făcut o prezentare foarte amplă a acestei spețe, în care a explicat, pas cu pas, ce a însemnat de fapt această decizie a judecătorilor.

”Legiuitorul nu a spus însă nicăieri: „inculpatului i se poate interzice Facebook-ul”. Nici TikTok-ul. Nici Instagram-ul. Și, cu atât mai puțin, acel misterios „etc.”.

Art. 215 alin. (2) lit. d)-k) enumeră anumite obligații precise: interdicția apropierii sau comunicării cu anumite persoane; interdicția exercitării profesiei, meseriei sau activității în exercitarea căreia a fost săvârșită fapta; obligații privind mijloacele de existență ori tratamentul medical; interdicția participării la anumite adunări publice; interdicția conducerii unor vehicule; a deținerii armelor; a emiterii cecurilor.

Aici se găsește, în opinia mea, singurul temei legal plauzibil pentru o asemenea interdicție generală privind activitatea online: art. 215 alin. (2) lit. e).

Dacă o persoană este acuzată că s-a folosit chiar de o rețea socială pentru săvârșirea infracțiunii - spre exemplu, pentru instigare publică - s-ar putea argumenta că utilizarea respectivei rețele reprezintă „activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta”.

Protestul oierilor din 15 septembrie

Și există, în speța din Piața Victoriei, cel puțin pentru unul dintre inculpați, o legătură factuală public invocată între TikTok și acuzație.

Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul București, un bărbat de 36 de ani ar fi publicat, înaintea manifestației, un mesaj pe TikTok prin care ar fi instigat publicul să participe în mod violent. Presa l-a identificat pe acesta drept Ciprian Pamfile. Acesta este, evident, stadiul acuzației, nu constatarea definitivă a unei vinovății. Într-o asemenea situație, discuția este legitimă. Dacă TikTok-ul este, potrivit acuzației, instrumentul folosit pentru săvârșirea faptei, judecătorul poate avea motive să împiedice repetarea acelei activități.

Dar de aici până la a spune că patru inculpați diferiți nu mai au voie să folosească nicio rețea socială există o distanță juridică pe care simplul cuvânt „etc.” nu o poate acoperi. Una este să interzici comunicarea cu o persoană. Alta este să interzici un mijloc de comunicare”, a spus Virgil Boglea.

El mai spune că a folosi o rețea socială în anul 2026 nu înseamnă exclusiv a transmite mesaje. Poți citi presa. Poți urmări o instituție publică. Poți vedea un anunț. Poți urmări un material video. Poți primi informații fără să comunici cu nimeni. Din această perspectivă, interdicția nu mai privește numai o eventuală activitate infracțională ori contactul cu anumite persoane.

Precedent periculos

Ea restrânge chiar mijlocul prin care persoana primește și transmite informații. Iar din acest moment, discuția părăsește confortul unei simple obligații procesuale și ajunge, inevitabil, în domeniul libertății de exprimare și al dreptului la informație.

Virgil Boglea

”Nu știu dacă acum s-a creat, pentru că mai există și o altă speță în care se interzisese accesul la internet. Cu totul. Prin urmare, precedent există. Periculos este, atâta vreme cât atentează la niște libertăți individuale. Problema pe care am avut-o eu în vizor a vizat însă mai mult cum și în ce formă actuala reglementare poate acoperi aceste interdicții. Adică dacă se interpretează extensiv legea sau se interpretează în spiritul ei. Iar concluzia mea a fost că se interpretează extensiv… și nejustificat, raportat la textele normative incidente”, a declarat, pentru Replica de Constanța, Virgil Boglea.

Și avocata Ingrid Mocanu consideră că, astfel, s-a creat un precedent periculos care afectează grav libertatea de exprimare.

Ingrid Mocanu

”Evident că este un precedent periculos, deoarece afectează grav libertatea de exprimare. Limitarea unui drept constituțional trebuie să fie realizată strict în condițiile legii și trebuie să se rezume la acele îngrădiri necesare într-o societate democratică. Aceste restrângeri ale libertății de exprimare trebuie să servească unicului scop de a preveni un pericol social. Or, pericolul social al comiterii unei infracțiuni cu violențe fizice, astfel cum se pretindea că ar fi comis inculpații, nu poate fi prevenit prin limitarea completă a libertății de exprimare.

Așadar, este evident că nu poate fi instituită o limitare totală a libertății de exprimare, ci limitele trebuie să se rezume la acele postări care ar prefigura conținutul unor infracțiuni: instigare la violență, la ură, etc.

În concluzie, o limitare generală a posibilității de a-și exprima opinia (politică, socială) cu privire la diferite subiecte care vizează "viața cetății" este excesivă și crează un precedent extrem de periculos.”, a declarat Ingrid Mocanu.