REPLICA ONLINE CONSTANTA

13.7° Constanța Joi, 28 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6682
13.7° Constanța Joi, 28 Martie 2024 Anul XX Nr. 6682
 

VIDEO. Imagini INEDITE dintr-o peşteră subacvatică din judeţul Constanţa

VIDEO. Imagini INEDITE dintr-o peşteră subacvatică din judeţul Constanţa

Replica API 30 aprilie 2018 | 09:59 1802

Scafandrul constănţean Pascale Roibu, cel care în trecut a descoperit epavele hidroavioanelor din lacul Siutghiol şi corăbii la Sulina şi în Marea Neagră, a explorat o peşteră subacvatică aflată în judeţul Constanţa, făcând publice imaginile surprinse cu această ocazie. Peştera subacvatică a fost descoperită în mod accidental, în urmă cu câţiva zeci de ani, dar până în prezent a fost puţin explorată, căci nu foarte mulţi scafandri se încumetă să intre în ea.

De altfel, din motive de securitate pentru cei pasionaţi de explorări, dar lipsiţi de experienţă, cât şi pentru peşteră – pentru a îi fi păstrat ecosistemul neafectat de intervenţia umană –, scafandrul Pascale Roibu preferă să ţină sub tăcere locul unde se află peştera.

Peştera subacvatică are aproximativ 100 de metri, o înălţime maximă de opt metri. Pe o porţiune de aproximativ 9 metri peştera este parţial scufundată în apă, în rest fiind în întregime sub nivelul apei. În interior se găsesc stalactice şi stalgmite.

„Secretele” Peşterii Limanu

Dobrogea este o regiune săracă în peşteri. Potrivit datelor oficiale, din cele aproximativ 12.000 de cavităţi din ţara noastră, în Dobrogea se găsesc doar 1%. Cele mai vestite, din judeţul Constanţa, sunt peşterile Limanu şi Movile.

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Primăriei Mangalia, Peştera Limanu a căpătat un nimb de legendă. A fost refugiu în timpul unor atacuri, ascunzătoare pentru hoţi, casă pentru pribegi, loc secret de practicare a unor ritualuri religioase, încă din neolitic, trecând prin antichitatea dacică, grecească, daco-romană, epoca medievală. Faima de „peşteră cu comori” s-a răspândit cu uşurinţă. În afară de valoarea istorică, Peştera Limanu prezintă şi o deosebită importanţă speologică. Ea este o peşteră freatică dezvoltată în calcare stratificate orizontal. Stratele orizontale au fost fragmentate de un sistem regulat de fisuri verticale.

Când placa de calcar sarmaţian s-a scufundat sub nivelul freatic, apele au pătruns în lungul planelor rectilinii de discontinuitate din rocă şi au dizolvat, lăsând în urmă o reţea labirintică cu distribuţie rectangulară formată din galerii cu secţiuni dreptunghiulare surprinzător de regulate. Unii cercetători consideră că cel puţin o parte din galerii au fost în întregime săpate de om, în multe locuri fiind evidentă dăltuirea pereţilor. Văzută în plan, reţeaua de galerii seamănă mai degrabă cu harta străzilor unui oraş neglijent sistematizat.

Folclorul local a transmis faptul că galeriile Peşterii Limanu s-ar întinde prin beciuri şi fântâni din Limanu până în Bulgaria sau chiar Turcia! Peştera Limanu este complet lipsită de podoaba stalactitelor şi stalagmitelor, care dau farmec altor peşteri.

Acest fapt se explică prin absenţa infiltraţiilor de apă de la suprafaţă. Peştera este interesantă din punct de vedere biospeologic. Există o faună de nevertebrate bogată a cărei principală sursă de hrană o constituie acumulările de guano de la coloniile de lilieci care se adăpostesc în peşteră mai ales iarna. În afară de lilieci, în peşteră pot fi întâlnite întâmplător şi alte vertebrate: şerpi, broaşte ţestoase, vulpi, dihori.

Peşteră vestită în întreaga lume, situată lângă Mangalia

Lângă Mangalia se află cea mai vestită peşteră din lume: Peştera Movile. Abia descoperită în 1986, într-un puţ minier, peştera nu părea să prezinte caracteristici deosebite. Avea doar o galerie, lungă de 200 m, scundă şi nespectaculoasă. Primii exploratori au găsit în capătul peşterii un mic lac cu apă termală sulfuroasă. Prin explorarea lacului cu scafandru autonom, membrii echipei GESS au mai găsit câteva încăperi mici, parţial inundate, cu numeroase vieţuitoare nevertebrate: viermi, melci, gândaci, scorpioni, izopode, lipitori, miriapode.

Toate sunt depigmentate şi lipsite de ochi, dar înzestrate cu antene lungi şi cu alte adaptări specifice mediului cavernicol. Cercetându-le cu atenţie, zoologii au putut descoperi printre ele 35 de specii noi, necunoscute lumii ştiinţifice până atunci. Doar în Peştera Mammoth din America s-au mai găsit atâtea specii! Dar aceea are 550 km, nu doar 200 m. S-a constatat că fauna din Peştera Movile nu seamănă cu fauna din nicio peşteră din România. Unele rude ale insectelor troglobionte trăiesc azi în lacurile sulfuroase de la Mangalia.

Fauna are un caracter meridional, de climă caldă. Când şi cum s-au adaptat vieţuitoarele mediului relativ ostil al peşterii a rămas o întrebare fără răspuns. O altă enigmă a fost sursa de hrană care alimenta bogata comunitate biologică subterană, deoarece în această cavernă nu se infiltrează apă de la suprafaţă care să transporte frunze şi lemne putrede, guano sau alte substanţe organice cu care se mulţumesc de obicei nepretenţioasele vieţuitoare subterane.

Apa sulfuroasă şi termală din peşteră (21 grade Celsius) circulă prin canale carstice închise, venind direct din adâncul pământului, pe o falie profundă. Ea conţine doar mici cantităţi de hidrogen sulfurat şi metan. Pe suprafaţa apei sulfuroase din peşteră s-a observat prezenţa unui strat de câţiva milimetri grosime de substanţă albă, cremoasă. S-a constatat că era vorba despre o substanţă organică nutritivă, în care se aflau numeroase organisme, îndeosebi melci mici şi viermi.

Apărea astfel ideea că Peştera Movile adăposteşte un adevărat ecosistem subteran care nu depinde de energia solară, caz unic pe Terra. Realizând importanţa ştiinţifică deosebită, pe baza referatelor de specialitate întocmite de speologi, Primăria Municipiului Mangalia a declarat Peştera Movile rezervaţie speologică. Intrarea a fost închisă cu o poartă masivă de beton armat pentru a izola mediul interior de influenţele climatice şi biologice de la suprafaţă. Peştera nu poate fi vizitată decât de specialişti, în echipe de 2-3 persoane, iar durata unei vizite nu trebuie să depăşească două ore. Cea mai comodă şi instructivă formă de „vizitare” este vizionarea filmelor documentare existente la sediul GESS Mangalia.

Florentina BOZÎNTAN

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere
am tot cautat pagina 24 sa vad durata vizitei pentru 2 sau 3 persoane, dar n-am gasit-o!
1
0

REPLICA

LOTO

6/49
28291833747
5/49
102511321216
joker
2832645102