Ziua Întreprinzătorilor din România, perspectivele mediului de afaceri, la Cazinoul din Constanța. Video

Joi, 07 mai 2026, începând cu ora 11:00, la Cazinoul din Constanța, s-a desfășurat evenimentul cu tema: „Cadrul Financiar Multianual 2028–2034. Perspectivele mediului de afaceri” dedicat celebrării celei de-a XXXIII-a ediții a „Zilei Întreprinzătorilor din România”

Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice, mediului de afaceri, sistemului financiar și parteneri sociali, într-un cadru de dialog riguros dedicat analizei și perspectivei viitorului economic al României în context european.

Florin Jianu, președinte IMM România

„Este o onoare pentru mine și pentru noi să fim astăzi aici, într-o clădire emblematică, într-o clădire istorică. Și mă gândeam că, în general, cred că aceste clădiri spun cumva și istoria antreprenoriatului românesc. O clădire care la început a fost Cazino, dar de-a lungul timpului a fost și spital de campanie, a fost și Casa de Cultură a Sindicatelor, a fost și o ruină, astăzi e o clădire strălucitoare.

Și cumva o comparație așa a vremurilor și a istoriei, cred că o vedem în această clădire emblematică. De altfel, m-am uitat un pic înainte de conferința noastră pe istoria Cazinoului și mi-a plăcut foarte tare ce a spus primarul care și-a pus semnătura pe idee, pe proiectul construcției acestui Cazinou și care menționa faptul că toate popoarele cu o istorie, toate popoarele vechi, pun preț pe comerț, pe economie.

Elena Coandă, președintele Organizației de Femei a IMM România

Și cred că asta trebuie să facem și noi. Astăzi discutăm, ca întotdeauna, începem noi, IMM România, o voce zicem și profesionistă vrem noi să credem în antreprenoriatul românesc, începem să discutăm despre viitorul cadru financiar multianual 2028-2034. Este cel de-al patrulea cadru financiar prin care trece România.„, a declarat președintele IMM România, Florin Jianu.

Video:

„2034 va fi a șasea la nivel european, după Polonia care are 123 de miliarde, Franța care are 90 de miliarde, Spania care are 88 de miliarde, Italia care are și ea 86 de miliarde și România, iată, cu 60,2 miliarde alocați în viitoarea perioadă programatică, este în topul statelor europene.

Sigur că sectorul IMM pe care noi îl reprezentăm, antreprenorii din sală, este sectorul sau pilonul central a ceea ce înseamnă reziliența economică, motorul și inima a ceea ce înseamnă economia la nivel național și la nivel european. Cu un număr de aproximativ un milion de profesioniști, cu numărul de locuri de muncă create în IMM-urile românești care sunt aproape 60% din economie, cu valoarea adăugată pe care IMM-urile o aduc în economie de peste 55%.

Adriana Arghirescu, viceprimarul municipiului Constanța

Așa cum spuneam, propunerea IMM România, propunerea de politică publică, este o propunere care se bazează pe șapte piloni. Cei șapte piloni pleacă de la arhitectura financiară a viitorului cadru, modelul-umbrelă pe care viitorul cadru financiar îl propune, guvernanța participativă fiind al treilea pilon. Al patrulea se referă la fondul de competitivitate și alocarea pe care acesta o are. Al cincilea pilon se referă la simplificarea administrativă, al șaselea la programele strategice și nevoile pe care IMM-urile le au în viitoarea perioadă programatică și al șaptelea la întărirea capacității administrative a partenerilor sociali.”, a mai declarat președintele IMM.

„La mulți ani tuturor întreprinzătorilor din România! Faptul că sunteți într-un număr atât de mare arată interesul manifestat pentru un astfel de eveniment, care are o anumită relevanță destul de importantă în actualul context al dezbaterii pentru noul cadru financiar multianual. Arată, în același timp, și reziliența pe care foarte mulți dintre dumneavoastră ați dovedit-o pe parcursul ultimilor ani ca urmare a multiplelor crize pe care, din păcate, nu numai România, ci și întreaga Europă le-a traversat.

Suntem prezenți... vreau să fac și o remarcă despre acest Cazino, pentru că este o clădire într-adevăr o bijuterie arhitectonică, dar este o clădire care în trecut era pentru divertisment și pentru cheltuirea banilor sau ne arăta cum se pot pierde banii într-un mod plăcut. Acum acest eveniment dă un alt sens acestui eveniment: ne arată cum se fac banii și cum trebuie să creștem reziliența economică și societală.

Ștefan Mușoiu, europarlamentar din partea PSD

Florin Jianu a vorbit puțin despre cadrul financiar multianual, a făcut o prezentare succintă, dar relevantă în opinia mea, pentru că a prezentat principalele direcții strategice. N-o să intru foarte mult în acest subiect pentru că sunt convins că fiecare dintre dumneavoastră aveți anumite lucruri de spus.

Vreau doar să fac o introducere sau, dacă vreți, un preambul al construcției acestui nou cadru financiar multianual care este diferit de fostul cadru financiar 2021-2027, din perspectiva acestor programe naționale și regionale de parteneriat, care se doresc a fi un fel de programe naționale de redresare și reziliență și care nasc controverse puternice la Bruxelles. Pentru că Parlamentul European are o viziune, Comisia Europeană o altă viziune și, bineînțeles, în dialogul cu Consiliul Uniunii Europene sperăm ca până la sfârșitul acestui an să venim cu o formă de compromis, cu o armonizare a tuturor nevoilor și așteptărilor raportat la provocările pe care le traversăm.

Noul cadru financiar multianual a fost, dacă vreți, construit și ca urmare a succesiunii de crize pe care le-am traversat. Și din această perspectivă, Uniunea Europeană a fost nevoită să-și redefinească direcțiile strategice. Și aș vrea să prezint pe scurt ce a însemnat fiecare criză, pentru că pandemia de COVID a arătat cât de vulnerabilă este economia Uniunii Europene când lanțul global comercial este afectat. Și am văzut aici că avem dependențe critice...", a declarat europarlamentarul din partea PSD, Ștefan Mușoiu. 

Video 2:

Video 3:

Video 4:

.

Cătălin Gheran, expert în cadrul cabinetului Roxanei Mînzatu, din Comisia Europeană

„Reprezint Comisia Europeană astăzi, după ce am reprezentat timp de mulți ani Guvernul României; am lucrat foarte mulți ani  la Ministerul Fondurilor Europene, așa că multe dintre problemele pe care le spuneți dumneavoastră astăzi le știu, le recunosc și am încercat de multe ori să le rezolv.

N-o să repet ce a spus domnul Mușoiu, pentru că a prezentat în mare considerentele care au fost luate atunci când Comisia a propus un buget – pentru că vorbim de un buget propus astăzi. Comisia Europeană propune un buget, care este discutat de către Parlament, de către cei doi co-legislatori: Parlamentul European și Consiliul European, și ei vor decide care este valoarea finală a bugetului.

Acesta este Cadrul Financiar Multianual, este bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 și sperăm să fie un pic mai mare până la urmă. Propunerea de astăzi de pe masa Parlamentului și a Consiliului este cel mai mare buget pe care l-a avut vreodată Uniunea Europeană: este un buget de 2 trilioane de euro. Aceasta este propunerea.

Într-un mod... propus într-un mod mai simplificat, cu mai puține, să zicem, capitole bugetare – patru capitole de data aceasta, aproape jumătate din capitolele anterioare – bazat pe trei mari priorități. O prioritate care se adresează nevoilor locale ale statelor membre – aceste planuri naționale și regionale. Este pilonul 1 al bugetului și este cel mai mare pilon din bugetul Uniunii Europene.

N-am atins acest pilon, alocarea este împărțită fiecărui stat membru și aici menționa domnul președinte Jianu că România ar trebui să primească 60 de miliarde de euro. Este o creștere față de bugetul anterior destul de mare. Să nu facem greșeala să comparăm bugetul propus pentru 2028-2034 cu bugetul pe 2021-2027, care include Planul Național de Reziliență și Redresare. Planul Național de Reziliență și Redresare este un mecanism extra-bugetar, pentru care în viitorul... sau în viitorul buget, fiecare dintre noi o să contribuim la a rambursa împrumuturile pe care Uniunea Europeană le-a făcut pentru a finanța acest mecanism.”, a declarat Cătălin Gheran. 

Video 5:

.