REPLICA ONLINE CONSTANTA

14.8° Constanța Vin., 29 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6683
14.8° Constanța Vineri, 29 Martie 2024 Anul XX Nr. 6683
 

Justiţie bizară! Constănţean condamnat pe nedrept, reabilitat de CEDO după 15 ani. Şi încă nu e gata

Justiţie bizară! Constănţean condamnat pe nedrept, reabilitat de CEDO după 15 ani. Şi încă nu e gata

Replica API 9 mai 2015 | 10:15 831

Scos de sub urmărire, arestat, achitat, condamnat…

Scos de sub urmărire, arestat, achitat, condamnat…

Unui român îi ia o viaţă de om să-şi găsească dreptatea în instanţele mioritice. La propriu. Se ştiu deja nenumărate cazuri de oameni care s-au stins, de boală sau bătrâneţe, după ani şi ani în care au încercat să-şi apere drepturile în faţa judecătorilor. Alţii, mai „norocoşi”, au reuşit să-şi facă dreptate după „doar” 15 ani. Şi aceea doar la CEDO, şi doar parţială, pentru că instanţele din România n-au vrut să accepte lecţia de la Strasbourg şi i-au oferit omului o reabilitare ciuntită. Un fel de justiţie de compromis, potrivit căreia să nu-i supărăm totuşi pe europenii civilizaţi că putem avea probleme, dar nici să jucăm numai cum cântă ei, să-şi mai vadă şi de-ale lor, curent care care circulă deja masiv prin politica românească. De aia, celor 15 ani pierduţi până acum li se vor adăuga încă 5, 10 sau alţi 15 ani. O viaţă de om.

Este povestea constănţeanului Marius Hanu, acum în vârstă de 41 de ani. Fost executor judecătoresc, bărbatul a beneficiat în iunie 2013 de o hotărâre a CEDO, care a constatat că a avut parte de un proces nedrept, pentru o faptă pe care ar fi comis-o în 1999, obligând autorităţile româneşti să rejudece procesul. Curtea de Apel Constanţa s-a conformat, iar pe 06.05.2015 a dat şi soluţia finală, la 15 ani de la debutul acestui exemplu de justiţie bizară. Şi, pentru că tot cazul a fost ciudat, încă de la început, la fel e şi sentinţa definitivă: Marius Hanu a fost achitat pentru infracţiunea de luare de mită, pentru care a fost condamnat în iulie 2003 la 3 ani de închisoare cu suspendare, dar îl condamnă la 2 ani cu suspendare pentru trafic de influenţă. Asta în condiţiile în care, după 15 ani, martorii chemaţi nu-şi mai aduceau aminte nimic, evident, nu au mai apărut probe noi, în dosar nu există nici o persoană prin care să facă traficul de influenţă şi CEDO arătase clar că omul avusese parte de un proces nedrept, statul român plătind deja daune morale de 3.000 de euro, după cum a fost condamnat în acest sens de instanţa supremă europeană. Dreptatea făcută doar pe jumătate nu are cum să mulţumească un om care s-a zbătut 15 ani să-şi demonstreze nevinovăţia. Motiv pentru care, avocata sa, Alina Hanu, ce-i este, spre norocul lui, şi soră, e pregătită să se lupte încă 15 ani, dacă e cazul, pentru a i se face dreptate pe deplin. Şi vor apela, din nou, la CEDO.

Martora spune că nu-şi aduce aminte flagrantul din cauza unei alarme cu bombă... În plus, reportofonul folosit la flagrant a dispărut fără urmă.

Povestea a fost încă la început bizară. În 1999, un oarecare Gheorghiţă Apostol, din Peştera, l-a reclamat pe executorul judecătoresc Marius Hanu că i-a cerut 2 milioane de lei. În 2000, acestei unice declaraţii, neprobate altfel, se adaugă reclamaţia Mituţei Mihai, care spunea că executorul judecătoresc i-a cerut 100 de dolari şi 500.000 de lei pentru a interveni pe lângă un judecător, în vedere rezolvării unei probleme privind un titlu de proprietate. În martie 2000, Mituţa Mihai şi verişoara sa, Mariana Muşat, echipate cu reportofon şi bani marcaţi cu substanţă fluorescentă, sunt trimise de anchetatori să-l prindă în flagrant pe Marius Hanu. Atât de ahtiat era acesta pentru şpaga sa, încât a fost chemat de vreo 3 ori de denunţătoarea Mituţa Mihai până să vină la barul de lângă judecătorie, de era să se anuleze operaţiunea din lipsa de interes a executorului de a se întâlni cu femeia. De aici începe nebunia. În momentul în care au intrat în scenă poliţiştii şi procurorul Valentin Ştefan, pentru realizarea flagrantului, nu s-au găsit pe mâinile executorului urme de substanţă fluorescentă de pe bani, pentru că denunţătoarea i-a strecurat plicul cu bani în servietă. Ulterior, prin 2002, denunţătoarea nici nu mai ştia ce sumă a dat şpagă, vorbind despre 200 de dolari, în loc de 100. La fel, martora spunea că nu-şi mai aduce aminte de cum a decurs întâlnirea, pentru că s-a dus la toaletă, culmea, fix în mijlocul unei operaţiuni despre care ştia că e de prindere în flagrant. Aceeaşi martoră spunea, într-o înfăţişare la tribunal, că nu-şi mai aduce aminte flagrantul fiind afectată de alerta cu bombă care s-ar fi dat în acea zi la Judecătoria Constanţa. Dacă nu e deja totul suficient de absurd, reportofonul folosit la flagrant a intrat în pământ. Nimeni nu ştie ce s-a întâmplat cu el, nu au fost folosite niciodată înregistrările, iar acuzarea, apoi instanţa, au spus că informaţiile aflate pe acesta sunt irelevante pentru caz.

Scos de sub urmărire penală, arestat după 2 ani, achitat, condamnat, reabilitat, rejudecat, condamnat şi achitat în acelaşi timp...

Datele erau atât de contradictorii, încât procurorul de caz i-a dat Scoatere de sub Urmărire Penală (SUP) lui Marius Hanu, în iunie 2000. În august, procurorul Cornel Boldeanu, de la Parchetul Curţii de Apel, redeschide dosarul, cu reluarea urmăririi penale. Pe 30.11.2001, la aproape 2 ani deci de la flagrantul eşuat şi soldat cu SUP, Marius Hanu este identificat prompt ca un pericol extrem pentru societate şi arestat. Stă inclusiv de Crăciun după gratii şi este eliberat pe 27.12.2001. După audierea tuturor părţilor din proces şi analizarea tuturor probelor, Marius Hanu este achitat de către Tribunalul Constanţa, pe 24.09.2002. Parchetul face apel, iar Curtea de Apel îl condamnă în ianuarie 2003 la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită şi 2 ani de închisoare pentru trafic de influenţă. Fără a fi audiat nici măcar un singur martor, nici măcar pe inculpat. Absurdul continuă şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care, în iulie 2003, dă pe genunchi, practic, sentinţa de condamnare, în aceleaşi condiţii, fără evaluarea probelor şi audierea martorilor. 10 ani mai târziu, în iunie 2013, CEDO constată că Marius Hanu nu a avut parte de un proces corect, dispune rejudecarea dosarului şi condamnă statul român la plata de daune morale. În aprilie 2015, statul care a achitat deja daunele, îl găseşte nevinovat pentru o infracţiune pentru care l-a condamnat cu 15 ani în urmă, dar îşi salvează, probabil onoarea, menţinând condamnarea pentru trafic de influenţă, să iasă toată lumea mulţumită. Flagrant eşuat cu martori ale căror declaraţii se bat cap în cap sau frizează demenţa- faza cu alerta cu bombă e genială, procuror care dă SUP conştient fiind că nu are un caz serios în faţă, alt procuror care nu e de acord şi-l arestează, la doi după aşa zisa comitere a aşa zisei fapte, instanţă care îl achită, altă instanţă care-l condamnă, pe baza a exact aceloraşi date, fără absolut nimic în plus, un reportofon folosit la flagrant care ar fi putut edifica totul, din start, dispărut fără urmă, dreptate găsită la CEDO, proces rejudecat în România, ţară condamnată pentru nedreptatea făcută constănţeanului, dreptate ciuntită, de compromis, după 15 ani, la instanţa din ţară. 15 ani din viaţa unui om într-o frază. Şi încă nu e gata.

Cristian ANTON

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
15331744146
5/49
383120264010
joker
3416910367