REPLICA ONLINE CONSTANTA

12.4° Constanța Joi, 28 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6682
12.4° Constanța Joi, 28 Martie 2024 Anul XX Nr. 6682
 

Miza executării silite pentru o datorie care nu există: "Se urmăreşte falimentarea Oil Terminal şi privatizarea cu un preţ foarte mic"

Miza executării silite pentru o datorie care nu există: "Se urmăreşte falimentarea Oil Terminal şi privatizarea cu un preţ foarte mic"

Replica API 27 august 2014 | 00:00 443

Conducerea companiei constănţene reclamă public abuzul ANAF

Conducerea companiei constănţene reclamă public abuzul ANAF

Executarea silită a Oil Terminal de către ANAF pentru o datorie de 73 de milioane de lei din 2003, la care se adaugă accesorii de alte 190 milioane lei, datorie plătită însă integral cu ani în urmă, fapt atestat atât de comisiile Fiscului, cât şi de instanţa de judecată, reprezintă un abuz, o acţiune artificială şi nelegală, care aduce prejudicii foarte grave, atât companiei constănţene, cât şi statului, au arătat directorii societăţii, într-o conferinţă organizată ieri. "Nu am făcut-o până acum, dar nu se mai poate. Atrag atenţia autorităţilor statului că trebuie găsită o soluţie pentru rezolvarea acestei probleme, care aduce mari prejudicii de imagine şi de funcţionare a Oil Terminal. Nu avem nici 1 leu datorii, nici măcar către clienţi. Plătim anual peste 10 milioane de euro la bugetul de stat, nu putem distruge o astfel de companie", a declarat directorul general Sorin Viorel Ciutureanu. "ANAF se leagă de faptul că instanţa doar a constatat inexistenţa datoriei, dar nu a dispus şi anularea acesteia. E absurd", a mai spus Ciutureanu.

"Din păcate, cei de la Vama Constanţa nu au anulat certificatele constatatoare, deşi a fost informată de Vama Iaşi că datoria din 2003 a fost plătită integral de RAFO. Noi am contestat debitul, instanţa a constatat că acesta nu mai există, dar nu a dispus şi anularea. Şi Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul ANAF ne-a dat dreptate, dar iată că acum suntem executaţi silit. Fac un apel la toţi factorii de decizia ai statului român pentru soluţionarea acestei acţiuni, pe care eu o consider nelegală şi care afectează grav atât activitatea Oil Terminal, cât şi statul", a completat directorul general Ciutureanu. "În mai, am dormit pe pragul ANAF până au constituit o comisie care a constatat că debitul nu există. Iată că acum problema a fost reluată", a mai spus Ciutureanu, care a prezentat apoi şi celelalte probleme confruntate de Oil Terminal. Cea mai gravă, pe lângă carenţele legislative care afectează performanţele societăţii de stat, este lipsa statului de antrepozit fiscal. "Toate marile terminale din Europa au certificat de antrepozit fiscal, Oil Terminal e singurul care nu are. Antrepozitul fiscal înseamnă mai mulţi clienţi, ceea ce înseamnă mai mulţi bani pentru bugetul de stat. Pe de altă patre, dacă nu ajutăm cu facilităţi Oil Terminal, aşa cum au toate terminalele din Europa, în curând vom avea mari probleme. Colac peste pupăză, ne-am trezit şi cu acest debit artificial, care nu există", a mai precizat directorul general.

Anularea antrepozitului fiscal de către ANAF, un alt dezastru pentru Oil Terminal

"ANAF continuă să ceară la nesfârşit această datorie, care nu mai există, fiindcă a fost plătită. Deja vorbim despre însuşire de foloase necuvenite. Autorităţile statului pun în pericol terminalul României, obiectiv strategic. Avem în stoc mărfuri de 500 de milioane de dolari, nu acceptăm ca cineva să-şi bată joc de această societate, pe baza unor chestii artificiale", a completat şi directorul Gabriel Daraban. "Gândiţi-vă ce înseamnă un certificat fiscal pătat pentru Oil Terminal. De un an de zile, am depus solicitare pentru antrepozit fiscal, din moment ce avem cazierul pătat, automat nu mai avem cum să-l obţinem", a explicat Daraban. Problema antrepozitului fiscal a fost creată în 2010 de către fostul şef ANAF, iar consecinţele au fost dezastruoase pentru Oil Terminal, a mai arătat Daraban: "În 2010, preşedintele ANAF a dispus anularea tuturor antrepozitelor fiscale din România, cu un prejudiciu foarte mare pentru Oil Terminal, care a fost scoasă astfel din circuitul naţional. Din acest motiv, există şi un proces cu un client, pentru că nu am descărcat la timp nişte nave şi foarte probabil vom pierde acest proces, pe bună dreptate, şi vom plăti daune de 300.000 de dolari". Gabriel Daraban a vorbit şi despre incompetenţa unor angajaţi ANAF trimişi să verifice societatea constănţeană: "Am constatat tot felul de abuzuri, concluzii nejustificate şi negândite în controalele ANAF şi ale Gărzii Financiare din trecut. Am avut surpriza să constatăm că nu ştiau nici măcar faptul că Oil Terminal nu comercializează produse petroliere. Au existat funcţionari ANAF care cereau modificarea actului constitutiv al Oil Terminal, o societate de interes strategic naţional". "La vremea respectivă, Vama Iaşi a verificat din prima mult mai riguros această tranzacţie, în timp ce Vama Constanţa s-a grăbit foarte tare să emită acele acte constatatoare, considerând că e evaziune, că marfa a dispărut. Ulterior, au constatat şi ei că marfa a fost livrată la rafinăria RAFO până la ultimul kilogram, iar datoriile către stat au fost achitate", a mai spus Daraban.

În Europa, terminalele cer garanţii de 5% pentru mărfurile depozitate. În România, garanţia e de 100%. Bonus: statul acordă facilităţi concurenţei de la Petromidia

Lipsa facilităţilor, care există în schimb la toate celelalte terminale din Europa, a fost remarcată şi de Daraban: "Spre deosebire de terminalele din Olanda, de pildă, în România clienţii trebuie să garanteze 100% contravaloarea mărfii depozitate la Oil Terminal. De exemplu, cineva aduce 30.000 de tone de benzină, pe care ulterior o duce în Mediterană, să zicem, nu are nici o treabă cu România. Pentru acea marfă, la o acciză de peste 500 de euro tona, trebuie să depună la vamă o garanţie de 17- 18 milioane de euro, doar ca s-o depoziteze la Oil Terminal. În Olanda, garanţia e de 5- 15%. Noi nu oferim nici o facilitate, dar vrem clienţi". Au în schimb facilităţi, culmea, chiar cei de la concurenţă, pentru că aşa a gândit statul român să-şi protejeze propria companie, ajutându-i pe adversarii din piaţă. "Avem de-a face şi cu o concurenţă neloială. Noi plătim redevenţe statului român, în timp ce terminalul de la Petromidia nu plăteşte nimic", a explicat directorul general adjunct Dan Popescu. La rândul său, liderul de sindicat Nicu Androne a spus ceea ce toată lumea, inclusiv din conducerea Oil Terminal ştie, dar nu are voie să spună: "Statul îşi dă cu dreptul în stângul, ca de obicei. Se urmăreşte falimentarea Oil Terminal şi privatizarea sa la un preţ foarte mic". Sindicaliştii de la Oil Terminal vor picheta în cursul săptămânii viitoare sediul Ministerului de Finanţe, dacă problema nu se va rezolva între timp, a mai anunţat Androne.

Cristian ANTON

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere
Va e frica de privatizare e o cloaca acolo de nu ti vine sa crezi câta risipa este
1
0

REPLICA

LOTO

6/49
28291833747
5/49
102511321216
joker
2832645102