Oil Terminal, la un pas de desfiinţare! ANAF a început executarea silită pentru datorii închipuite de 60 milioane de euro

Ruşii scot şampania de la rece

La 3 luni după ce a anulat o decizie prin care Vama Constanţa obliga Oil Terminal la plata unui debit istoric de peste 25 milioane de euro, ANAF s-a răzgândit şi a trecut ieri, 25 august 2014, la executarea silită a companiei de stat constănţene, de această dată pentru datorii în cuantum total de peste 60 de milioane de euro! Dacă procedurile îşi vor cursul firesc, desfiinţarea Oil Terminal devine o chestiune de câteva luni de zile, iar anul 2015 ar putea umple birourile de pe strada Caraiman ale firmei cu vorbitori nativi de limba rusă. Societatea petrolieră nu are aceşti bani (60 milioane de euro reprezintă cifra de afaceri pe doi ani şi jumătate), iar Fiscul s-ar îndrepta automat către averea imobiliară de circa 100 de milioane de euro deţinută de Oil Terminal, la care se adaugă instalaţiile prin intermediul cărora îşi desfăşoară activitatea. Şi, cum la pândă stau nume precum OMV, Rompetrol sau Lukoil, este de la sine înţeles că rămăşiţele Oil Terminal ar fi preluate imediat de către concurenţă, iar România ar pierde un obiectiv strategic chiar şi pentru NATO şi UE, aşa cum este terminalul său de petrol de la Marea Neagră.

Reamintim că "Replica" a prezentat în detaliu scenariul, cât se poate de coerent, potrivit cărora ruşii intenţionează să preia controlul asupra Oil Terminal, fie prin cumpărarea sa (Guvernul Ponta a confirmat în mai multe rânduri discuţiile oficiale cu Executivul de la Moscova), fie, mai simplu, prin desfiinţarea societăţii, apoi ocuparea locului lăsat liber de aceasta, ceea ce pare că se întâmplă chiar în acest moment. Dovezi în acest sens au fost atât apartenenţa foştilor administratori Oil Terminal la sfera de influenţă rusească (în fostul Consiliu de Administraţie, instalat în decembrie 2013, au existat inclusiv angajaţi ai unor companii petroliere ruseşti, vezi link-urile de mai jos), cât şi negocierile purtate de Rompetrol, Lukoil şi, culmea, o altă companie de stat românească, Conpet, pentru transferul activităţii de descărcare ţiţei de la Oil Terminal-ul român la terminalul kazah (adică rusesc) Rompetrol, ceea ce ar fi echivalat cu destructurarea societăţii constănţene. Informaţia a apărut negru pe alb, în raportul de activitate al administratorilor pe anul 2013. Chiar dacă administratorii privaţi "rusofili" ai Oil Terminal au fost înlăturaţi în luna iunie, după ce Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) le-a respins planul de administrare, iar printre noii veniţi în CA nu regăsim, la prima vedere, personaje cu profil moscovit, se pare că trăim într-o lume plină de coincidenţe bizare.

Judecătorii consideră executarea silită nelegală, ANAF are alte planuri

E greu de catalogat altfel decizia de ieri, 25 august, a ANAF, când lucrurile păreau a reintra în normal pentru Oil Terminal. "SC Oil Terminal SA informează acţionarii cu privire la faptul că, în data de 25.08.0214, ora 12.30, ANAF- Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili ne-a comunicat Somaţia nr. 1178474/2/18.08.2014, privind începerea executării silite pentru suma de 73.361.451 lei în temeiul titlurilor executorii, respectiv actele de constatare Nr. 504- 508/24.10.2003, Nr. 509/23.10.2003, Nr. 510- 514/24.10.2003, Nr. 516/24.10.2003, Nr. 551/30.10.2003 şi Nr. 557/07.11.2003 emise de Biroul Vamal Constanţa", se arată într-un document emis aseară de societatea de stat constănţeană. Potrivit sursei citate, suma de 73.361.451 lei reprezintă taxe vamale în cuatum de 874.637 lei, TVA în valoare de 70.641.429 lei şi comision vamal de 1.845.385 lei. La această sumă se adaugă şi accesorii de peste 190 milioane lei, astfel încât suma totală pe care ANAF vrea s-o scoată de la Oil Terminal este una absolut colosală, de 265 milioane de lei, echivalentul a peste 60 milioane de euro. 60 milioane de euro, pe lângă cele 25 de milioane euro la care ANAF a renunţat, deocamdată, după ce s-a convins că este vorba despre datorii plătite, ambele sume făcând parte din aceeaşi speţă, respectiv un contract derulat în 2003 de Oil Terminal cu RAFO şi Rompetrol. Lucrurile sunt cu atât mai stranii, pentru că tot vorbeam de coincidenţe care se petrec exclusiv în favoarea ruşilor, oricum ai privi lucrurile, cu cât aceeaşi ANAF tocmai ce anulase o decizie de impunere în acelaşi dosar, iar judecătorii constănţeni constatau şi ei că datoria e plătită încă din 2003. "Referitor la acelaşi debit, un argument în plus în privinţa lipsei sale de actualitate îl reprezintă şi următorul aspect: Autoritatea Naţională a Vămilor- Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa a emis către SC Oil Terminal SA ultima somaţie privind debit şi accesorii cu nr. 3354/07.02.2012 prin care s-a stabilit debitul principal în valoare de 73.361.451 lei, precum şi accesorii în valoare de 192.732.556 lei (calculate asupra debitului de 73.361.451 lei până la data de 31.12.2011), debit pus în executare silită şi împotriva căreia subscrisa a formulat o contestaţie la executare, soluţionată în mod irevocabil de către instanţă (sentinţa civilă nr. 13189/14.08.2012 pronunţată de Judecătoria Constanţa) astfel: "executarea silită pornită împotriva SC Oil Terminal SA este nelegală, dat fiind că debitul imputat acestui agent economic a fost achitat integral de către codebitorul SC RAFO SA. Potrivit principiilor de drept civil, orice datorie se stinge prin plată, fără a efectua legalitatea actului prin care a fost stabilită datoria". SC Oil Terminal urmează să facă în regim de urgenţă toate demersurile legale necesare în vederea opririi executării silite şi anulării titlurilor executorii", se mai arată în documentul semnat de Sorin Ciutureanu, directorul general al Oil Terminal.

Mai crede cineva în coincidenţe? Ruşii vor Oil Terminal. Vor rămâne guvernanţii români la fel de laşi şi corupţi ca întotdeauna?

Reamintim că, săptămâna trecută, Oil Terminal anunţa că trebuie să plătească o cauţiune de 1 milion de lei pentru a putea spera la câştigarea procesului cu ANAF, derulat la Curtea de Apel Constanţa, în care contesta obligaţia de a plăti datorii de peste 111 milioane lei, calculate tot pentru contractul cu RAFO şi Rompetrol din 2003, pentru care este executată silit acum, tot de ANAF, pentru alţi 265 de milioane. Nu ştim ce contracte au putut derula părţile de atunci, dar ANAF a ajuns să ceară acum de la Oil Terminal, pentru o singură tranzacţie de ţiţei din 2003, cu RAFO (apropo, tot al ruşilor) şi Rompetrol, nu mai puţin de 85 de milioane de euro! Practic, nu trebuie să fii mare amator de scenarii conspiraţioniste pentru a sesiza o ofensivă fără precedent, pe toate fronturile, derulată de elemente aparent parte a aparatului statal român împotriva Oil Terminal, având drept scop evident distrugerea companiei constănţene. Odată doborât Oil Terminal la o valoare simbolică, după executarea sa silită sau restrângerea activităţii, va interveni "salvatoarea" privatizare, în care vecinii (deocamdată) noştri estici vor veni ca mari investitori, cum au mai făcut-o în atâtea alte situaţii oferite pe tavă de genialii conducători români. Angajaţi ai ruşilor infiltraţi în conducerea Oil Terminal, negocieri oficiale între entităţi precum Lukoil şi Rompetrol, controlate de statul rus, pentru deturnarea activităţii de la Oil Terminal la Rompetrol, întâlniri discrete la nivel guvernamental pentru cedarea Oil Terminal sub forma unei aşa zise privatizări, la pachet cu Oltchim, dârzenia descoperită de ANAF după 11 ani, fix în acest context extrem de interesa(n)t pentru viziunea expansionistă a Kremlinului, pentru a executa Oil Terminal, toate sunt fapte atestate, care se întâmplă chiar acum. Să crezi că e vorba doar despre coincidenţe, toate adunate în jurul unui obiectiv strategic pentru un stat membru UE şi NATO, într-un moment în care Moscova redesenează geografia Europei, ar fi dovadă de ignoranţă sau inconştienţă.

Cristian ANTON

Vezi şi:

http://www.replicaonline.ro/oil-terminal-are-o-noua-conducere-unul-dintre-administratori-angajatul-rusilor-care-detin-terminalul-gpl-din-mangalia-149945/

LINK