2018 – un an profitabil pentru Europa Centrala si de Est cu o crestere a PIB-ului de 4,3%

În 2018, activitatea economică din regiunea Europei Centrale și de Est (ECE) și-a continuat expansiunea solidă care a început în anul 2017. Acesta a fost, în special, cazul Poloniei, Ungariei și Letoniei, țări care au înregistrat un ritm de creștere a PIB-ului de aproape 5%. Alte țări au înregistrat un ritm de creștere mai slab, precum România, Estonia și Bulgaria. În ciuda diferențelor dintre țări, avansul economic în regiunea ECE a rămas puternic, înregistrând o creștere de 4,3% în anul 2018 comparativ cu 4,6% în anul 2017.

„Principalii factori de creștere au fost consumul privat, creșterea investițiilor în active fixe, precum și exporturile, care au fost mai puțin dinamice decât înainte, însă au continuat să se extindă, în ciuda încetinirii din zona euro”, afirmă Grzegorz Sielewicz, Economist Regional al Coface pentru Europa Centrală și de Est.

În 2018, Coface a îmbunătățit ratingul de țară al Croației și Slovaciei ca urmare a unei serii de îmbunătățiri ale Evaluării de țară din anii precedenți. Acestea sunt principalele concluzii ale studiului privind cele mai mari 500 de companii din Europa Centrală și de Est realizat de Coface.

Compania internațională de asigurări de credit prezintă cel de-al unsprezecelea studiu anual privind cele mai mari 500 de companii din Europa Centrală și de Est – Topul 500 ECE al Coface. Acesta clasifică companiile în funcție de cifra de afaceri și analizează aspecte suplimentare, cum ar fi numărul de angajați, cadrul general al companiilor, sectoarele și piețele, precum și noile evaluări ale Coface. Dezvoltarea economică a top 500 ECE este reprezentativă pentru tendința pieței din întreaga regiune.

Creşterea cifrei de afaceri și recrutare, reducere a profitului net

„Analizele arată că mediul economic favorabil a fost benefic pentru cele mai mari 500 de companii din regiune, ceea ce a generat venituri mai mari”, explică Declan Daly, Director General Executiv al Coface pentru Europa Centrală și de Est. Cifra cumulată de afaceri a tuturor celor 500 de companii a crescut cu 9,6% la 698 miliarde de euro. 78,8% dintre companiile incluse pe listă au înregistrat îmbunătățiri în ceea ce privește veniturile (față de 80% în anul 2017 și 63% în anul 2016).

Activități intense în Polonia și în industria auto

Potrivit studiului, Polonia găzduiește cele mai mari afaceri din regiune, cu o cifră de afaceri totală în creștere de la an la an. Companiile de top din publicația Coface sunt bine cunoscute din clasamentele anterioare. Compania poloneză de rafinare și comercializare a petrolului, PKN Orlen, își păstrează primul loc cu o creștere a cifrei de afaceri de 15%. Compania cehă Skoda Auto (locul 2), compania multinațională de petrol și gaze MOL Ungaria (locul 3) și comerciantul Jeronimo Polska (locul 4) și-au apărat pozițiile ocupate în anul precedent, toate înregistrând creșteri ale veniturilor.

Sectorul auto rămâne puternic în top 10, reprezentat de mărci cunoscute cum ar fi Skoda Auto din Cehia (locul 2), Volkswagen Slovacia (locul 5) și Audi Ungaria (locul 7). Față de anul precedent, Volkswagen Slovacia a urcat în clasament datorită unei creșteri puternice a cifrei de afaceri de 37,5%. De asemenea, Audi Ungaria a înregistrat o creștere modestă a veniturilor de 1,1%.

Poziție de top pentru sectorul petrolului și a gazelor, urmat de un sector auto și al transporturilor puternic

Cele trei sectoare principale reprezentate de cele mai mari companii din regiune (auto și transporturi, petrol și gaze, comerț nespecializat) continuă să reprezinte aproape 60% din veniturile totale generate. Cu toate acestea, toate sectoarele au contribuit la majorarea cifrei de afaceri, majoritatea contribuțiilor venind din zonele energie, auto și comerț.

Profiturile nete au arătat o dezvoltare pozitivă doar pentru anumite sectoare, cu majorări între 4,6% (industria lemnului și a fabricării de mobilă) și 41,9% (comerț nespecializat). Sectorul construcțiilor a întâmpinat din nou cele mai mari dificultăți, cu o pierdere netă de -146%, în ciuda majorării veniturilor cu 10,6%.

Sectorul mineralelor, substanțelor chimice, petrolului, produselor din plastic și produselor farmaceutice și-a recâștigat poziția fruntașă și a redevenit cel mai mare sector, beneficiind de creșterea prețurilor petrolului în primele trei trimestre ale anului 2018. Creșterea tensiunilor și îngrijorările privind comerțul mondial au determinat scăderea prețurilor petrolului în ultimele luni ale anului 2018. Cu toate acestea, reducerile aprovizionării ale OPEC și aliaților săi au menținut prețurile peste valorile minime înregistrate în anul 2016. În plus, companiile din ECE din acest sector își desfășoară activitatea în principal în zona de rafinare și prelucrare a petrolului și a gazului. Astfel, acestea au fost capabile să își adapteze marjele de rafinare și nu au suferit într-o măsură prea mare datorită scăderii prețului aurului negru.

Sectorul auto și al transporturilor și-a pierdut poziția de lider ocupată în anul precedent.

Veniturile companiilor au crescut cu +7,6%, în timp ce profiturile nete s-au redus cu -11,7%. Rezultatele mai slabe ale sectorului auto și al transporturilor comparativ cu anul anterior reflectă declinul global al industriei. Aceasta suferă pe fondul încetinirii ciclice, a protecționismului ridicat și modificărilor structurale din industrie, inclusiv datorită investițiilor în inovații și schimbărilor în ceea ce privește comportamentul consumatorilor. Deteriorarea sectorului are efecte secundare asupra țărilor din vestul Europei, cum ar fi Germania, unde producția de autovehicule a scăzut semnificativ. Cu toate acestea, sectorul rămâne un pol economic forte, esențial pentru regiune.

Al treilea sector care a ocupat un loc pe podium este comerțul nespecializat. Ca și anul precedent, principalul motor al creșterii din ECE a fost consumul casnic, care a continuat să se accelereze în anul 2018 datorită ratei scăzute a șomajului și a salariilor în creștere. Impactul pozitiv al cererii solide este afectat de dificultățile cu care se confruntă acest sector: creșterea salariilor angajaților și deficitul de forță de muncă, împreună cu o bază de clienți încă sensibilă la prețuri și concurența ridicată exercită presiune asupra marjelor.

„Constrângerile privind aprovizionarea, inclusiv deficitul forței de muncă, o utilizare ridicată a capacității, creșterea costurilor de producție și impactul încetinirii externe (directe și indirecte) îngrijorează companiile care activează în regiunea ECE. Conform estimărilor, consumul casnic va rămâne principalul motor al creșterii, cu toate că accelerarea limitată a investițiilor în active fixe și exporturile mai slabe vor scădea rata de creștere a PIB-ului. Cu toate acestea, rata încetinirii va fi limitată: Coface prevede că rata de creștere medie a PIB-ului din regiunea ECE se va reduce la 3,6% în 2019 și 3,2% în 2020”, adaugă Grzegorz Sielewicz, Economist Regional al Coface pentru Europa Centrală și de Est.

I.R.