Alegerile parlamentare 2012 vin odată cu aniversarea a 100 de ani de când constănţenii au primit drept de vot

Ce partide intrau în campanie în 1912

Alegerile parlamentare au revenit în atenţia publică, odată ce vor fi demarate la începutul iernii. Campanii, strategii, culori politice duelându-se în jocul fulgilor de nea, tatonând terenul şi asortându-se de minune cu colindele ce ne vor încununa casele. Însă, privind strict pe latura politică a urbei noastre, câţi dintre noi ştiu că alegerile de faţă vin fix la aniversarea a 100 de ani de când judeţele Constanţa şi Tulcea au participat pentru prima oară la aşa ceva? Întâmplare de bun augur sau simplă coincidenţă? Ce partide candidau în 1912, cum au primit dobrogenii drept de vot şi cum s-au născut filialele judeţene, sunt aspecte din paginile istoriei, scrise de bunicii noştri, sintetizate, în exclusivitate, în articolul cotidianului "Replica".

Anul 2012 a venit peste locuitorii României, implicit şi peste constănţeni, cu două reprize de alegeri. Trecuţi de hopul din vară, când alegerile locale s-au ţinut la "cuţite", un nou val este pe cale să se ţeasă şi să ne învăluie cu toate elementele preliminarii. Freamătul stă să izbucnească, iar promisiunile vor curge-gârlă. Lăsând ritmul alert al zilelor noastre, unde omul de rând este în stare să-şi vândă organele pentru a supravieţui, înghiţind precum un pelican toate răbdările prăjite, răsfoim filele scrise de către bunicii noştri şi ajungem într-o Constanţă de epocă, unde vremurile tumultoase nu lipseau, este adevărat, însă putem spune că mafia răutăţilor era în scutece. Că a crescut într-un an, cât alţii în zece, aceasta este o altă poveste. Deşirând firul politichiei, ajungem fix în toamna anului 1912, când Dobrogea a participat pentru prima dată la alegerile parlamentare. Coincidenţă sau nu, iată că la împlinirea a 100 de ani de când judeţele Constanţa şi Tulcea au votat pentru întâia oară în a-şi alege reprezentanţii în Parlament, acum, în 2012, aceleaşi tărâmuri repetă istoria, însă cu alte straie şi alte pălării, am putea spune. Poate o fi de bun augur această simplă coincidenţă, poate că o fărâmă de supranatural se va înfiripa în vieţile noastre mult prea neînsemnate. Revenind la anii apuşi, observăm că în februarie 1912, Guvernul Conservator prezintă Corpurilor Legiuitoare de la acea vreme, un nou text de lege, promulgată la 3 martie, sub titulatura "Lege pentru interpretarea şi completarea articolului 3 şi 4 din 15 aprilie 1910 pentru acordarea drepturilor politice dobrogenilor". Ca atare, "textul venea să înlăture imperfecţiunile anterioare. Astfel, în perioada 1909 - 1912 se elaborează şi promulgă legislaţia privind acordarea tuturor drepturilor politice constituţionale locuitorilor judeţelor Constanţa şi Tulcea, elaborare nu lipsită de sinuozităţi şi pentru a cărei punere în operă executivul, opoziţia şi funtaşii opiniei publice dobrogene şi-au îngemănat eforturile", scrie profesorul Stoica Lascu, în "Specificul vieţii politice dobrogene, după 1878, în viziunea oamenilor de stat şi începuturile activităţii partidelor la Constanţa".

Constanţa participă la vot cu 5.000 de alegători la Camera Deputaţilor şi 1.500 la Senat

În toamna aceluiaşi an, în noiembrie 1912, în urma definitivării listelor electorale, în judeţul Constanţa erau înscrişi 5.000 de alegători la Camera Deputaţilor şi 1.500 la Senat. Însă, până la hotărârea de faţă, au existat şi opinii contradictorii, spre exemplu, în cursul şedinţei de la Senat, de la data de 13 martie 1909, marele om politic I.C. Brătianu, de asemenea şi inginer, prim-ministru al României, preşedinte al Partidului Naţional Liberal, membru de onoare al Academiei Române, îşi face publică preocuparea: "Domnilori senatori, vă rog să respingeţi această modificare (în legătură cu o mai mare largheţe la întocmirea primelor liste electorale din Dobrogea), fiindcă, dacă voim să dăm drepturi politice locuitorilor din Dobrogea, apoi nu înţelegem prin aceasta ca Dobrogea să fie locul politic - ca să zic aşa - al tuturor vântură - ţară. În acest articol este vorba să se facă aceste liste cu deplină cunoştinţă a administraţiunii locale şi singurii cari sunt în putinţă să aibă această supraveghere sunt acei cari sunt în capul administraţiunii judeţului" - citează în lucrarea sa, profesorul Stoica Lascu. Trebuie menţionat şi faptul că legea a fost prezentată Parlamentului, în primăvara lui 1909 tot de către I.C. Brătianu, care a încercat, prin expunerea unor date, să justifice acordarea drepturilor politice locuitorilor Dobrogei, abia după 30 de ani de la integrarea la statul nostru, menţionând aici şi perindarea partidelor politice la Guvernare, fie liberale sau conservatoare, rănile războiului, cât şi realele progrese, plecând de la creşterea populaţiei şi până la realizarea unor construcţii de mare amploare, cum ar fi Portul Constanţa sau Podul de la Cernavodă, cu care statul a cheltuit bani grei până la 1908, respectiv 83 de milioane de lei, motiv pentru care, motiva Brătianu, a fost necesară o perioadă de tranziţie în ceea ce priveşte pregătirea spiritului politic în Dobrogea.

Filialele judeţene ale partidelor politice prind contur în 1908, la Constanţa

Însă, la Constanţa şi Tulcea, culorile politice încep a prinde contur în noiembrie 1908, când se pun bazele organizaţiilor judeţene ale partidelor politice. Potrivit lucrării marelui profesor Stoica Lascu, menţionată mai sus, în procesul închegării filialelor constănţene ale partidelor politice, un rol important l-au avut fruntaşii locali ai opiniei publice, precum avocaţii, medicii, profesorii şi instituitorii. Printre aceştia, nume importante găsim ca avocatul Ioan N. Roman, C. Irimescu, N. Gheţu, I. Bârzan, G. Benderli, cât şi medici precum Nicolae M. Sadoveanu sau Alexandru Pilescu, cât şi alţii. Însă, nu-i putem omite pe proprietarii Constantin Pariano sau Luca Oancea. Până în anul 1908 nu se putea vorbi de existenţa doctrinelor liberale şi conservatoare în Dobrogea, însă şi până atunci, prefecţii şi primarii se schimbau odată cu Guvernul, însă o organizaţie politică explicită nu exista la noi, tocmai din cauza faptului că dobrogenii nu aveau dreptul exercitării drepturilor politice constituţionale. Preocupările PNL pentru implementarea organizatorică în Dobrogea datează de la Congresul din 1906, când s-a decis admiterea în Consiliul Executiv a câte unui reprezentant din fiecare judeţ, respectiv Scarlat Vîrnav pentru Constanţa şi Luca Ionescu, pentru Tulcea, ambii foşti şi viitori prefecţi liberali. Tot în aceeaşi perioadă vine pe meleaguri constănţele şi Partidul Conservator, înfiinţându-se astfel filiala. Însă, primele alegeri parlamentare la care au participat locuitorii Dobrogei au avut loc în noiembrie 1912, perioadă până la care "lucrările pregătitoare" se depuneau în cadrul Primăriei, unde edil era Titus Cănănău, din Partidul Conservator, pentru cele trei colegii în ceea ce priveşte Camera Deputaţilor şi Senatul. "Noi, primarul oraşului Constanţa, aducem la cunoştinţa generală că prin Înaltul Decret Regal no. 4396, adunările legiuitoare fiind dezolvate, colegiile electorale pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor viitoarelor corpuri sunt convocate în ordinea şi localurile următoare: Colegiul I de cameră este convocat pentru ziua de joi, 8 noiembrie a.c., pentru a alege doi deputaţi, alegerea va avea loc în localul şcoalei no. 1 de băeţi. Colegiul al doilea este covocat în ziua de sâmbătă, 10 noiembrie, pentru a alege un deputat, alegerea va avea loc în localul Primăriei - secţia întâia-, secţia a doua în localul şcoalei no 1 de băeţi şi secţia a treia în localul şcoalei trei de băeţi. Colegiul al treilea de cameră va fi convocat în ziua de luni, 2 noiembrie, pentru a alege un deputat, alegera va avea loc în localul şcoalei no 1 de băeţi. Colegiul întâi de Senat se va convoca în ziua de marţi, 14 noiembrie, pentru a alege doi senatori, în localul şcoalei no 1 de băeţi. Colegiul al doilea de Senat este convocat în ziua de vineri, 16 noiembrie, pentru a alege un senator, în localul şcoalei no. 1 de băeţi. Alegerea delegaţilor colegiului al treilea la Constanţa se va face la 28 octombrie, în localul Primăriei", informaţii extrase din fondul Primăriei Constanţa, aflat în Patrimoniul Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, dosarul 7/1912. Pe data de 9 noiembrie, 5 buletine erau afişate la intrarea "localului Primăriei", pentru candidaţii Colegiului I la Senat, şi anume Mihail Koiciu, Gheorghe D. Benderli, Petre Grigorescu, Constantin Pariano şi Achil Zisu, în timp ce pentru Colegiul II Senat erau: Gheorghe Popa şi Alexandru Pilescu. Desprinzându-ne de firul istoric, ajungem în 2012, unde observăm că şi cele aprige "războaie" pot pica la pace, iar dragostea dintre şoarece şi pisică se poate naşte pe parcursul trecerii timpului, securea fiind îngropată, mai de faţadă, mai în serios. Facem referire chiar la cele două partide politice, care concurau pe vremuri, şi anume Partidul Conservator şi cel liberal, care, acum, şi-au dat mâna prieteneşte, trecând de aceeaşi baricadă, formând Alianţa de Centru-Dreapta, şi aceasta fiind integrată, la rândul ei, în Uniunea Social-Liberală, USL, alături de Alianţa de Centru-Stânga, formată din Uniunea Naţională pentru Progresul României şi Partidul Social Democrat. Însă, nu putem omite nici Alianţa România Dreaptă (ARD), formată din Partidul Democrat Liberal, Partidul Naţional ărănesc Creştin Democrat şi Forţa Civică.

Liliana CHIRU