Atestări arheologice ale practicilor medicale în Dobrogea

Câteva dintre descoperirile arheologice de pe teritoriul zonei dobrogene atestă că, încă din vremuri străvechi, locuitorii acestei zone erau preocupați de medicină și farmacie, utilizând toate resursele pe care le aveau la îndemână în acea perioada pentru a-și asigura o stare de sănătate și de echilibru.

În anul 1952 a fost descoperit, la Histria, un monument dedicat zeului grec al medicinei, Asklepios, de către un anume Apollonides, care îi aducea închinare.

În ceea ce privește epoca română, descoperirile arheologic relevă un grad impresionant de organizare și practicare a cunoștințelor medicale. Divinitățile prezente în pantheonul grec, protectoare ale medicinei și farmacologiei- Esculap și Hygeia, sunt intens adorate în această perioadă, lucru dovedit de multitudinea reliefurilor votive, ca și prezența zeităților pe diverse emisiuni monetare.

În Dobrogea, documentația pentru epoca română este vastă. În primul rând, trebuie amintite monedele romane din secolele al II-lea și al III-lea, în care divinitățile protectoare ale medicinei și farmaciei erau înfățișate separat, sau împreună. Din această epoca au rămas mărturie un număr impresionant de ustensile, ale căror întrebuințări nu au fost, încă, pe deplin deslușite. Dincolo de prezența anumitor șarlatani, medicii acelor timpuri erau organizați în colegii, în cadrul cărora ei efectuau diverse intervenții, mergând până la operații pe creier. Se remarcă și prezența medicilor personali, pentru familiile înstărite ale vremii, și a medicilor publici, pentru marile aglomerări de oameni.

În Dobrogea, amintim, din seria monumentelor figurate, statuia de marmură a lui Esculap, de la Tomis, scos întâmplător la lumina în luna aprilie a anului 1962, datată la sfârșitul secolului al ÎI-lea, despre care se crede că s-a aflat într-un templu dedicat acestui zeu.

Materialele și instrumentarul practicii medico-farmaceutice provin, în Dobrogea, din descoperiri mai vechi, și constituie piese de inventar găsite în mormintele de la Tomis și Callatis, datate în secolele al II-lea și al III-lea. În acest domeniu, cea mai importantă descoperire este reprezentată de un set de 4 instrumente, lucrate din metal, descoperite în interiorul unui mormânt despre care se consideră că ar fi fost al unui medic. Toate sunt lucrate cu măiestrie, având ornamente argintate, reliefand simțul artistic deosebit al artistului care le-a realizat, dar și al posesorului.

Piesa definitorie a întregului set este reprezentată de un bisturiu de 12 cm, cu lama în două ape și mânerul ușor pătrat, aflat în patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. La prepararea unguentelor și a balsamurilor aceștia foloseau plăcute de marmură și de piatră, calcar alb, spongios, sau șist verde, de talie mică și mijlocie, de formă dreptunghiulară, cuprinse între 7 și 13 cm, care sunt expuse, deasemenea, în muzeul dobrogean.

Alina MATEI